Consumul de energie electrică al populației a scăzut cu 11,2% în primele nouă luni din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, potrivit Newsweek România. Consumul final total, calculat de Institutul Național de Statistică, a coborât cu 4,1%, la 35,718 miliarde kWh. În economie scăderea a fost de 1,8%, iar iluminatul public a pierdut 6,7%.
De la 9,2% în primul trimestru la vârful de 11,9%
Scăderea nu este nouă, iar cifrele cumulate de la începutul anului arată cum s-a adâncit. În primul trimestru consumul populației era cu 9,2% sub nivelul de anul trecut, la patru luni cu 10,1%, iar la cinci luni cu 11,3%. După prima jumătate a anului, scăderea ajunsese la 11,8%, iar la șapte luni a atins maximul de 11,9%.
Apoi mișcarea s-a oprit: 11,3% la opt luni și 11,2% la nouă. Fiind cifre cumulate, ele sugerează că în lunile de la sfârșitul verii gospodăriile au consumat mai aproape de nivelul din 2025 decât în prima parte a anului.
Gospodăriile, cele mai mari reduceri dintre toate categoriile
Populația a consumat 7.883,9 milioane kWh în intervalul ianuarie-septembrie, cu 11,2% mai puțin decât în același interval din 2025. Distanța față de celelalte categorii este mare: consumul din economie a scăzut de peste șase ori mai puțin, iar cel al iluminatului public de aproape două ori mai puțin.
Procentul înseamnă, calculat pe baza cifrelor, circa 995 milioane kWh mai puțin decât în 2025, iar gospodăriile rămân aproximativ 22% din consumul final al țării.
Cifra se referă la întreaga categorie „populație”, nu la consumul mediu al unei locuințe. Ea include și energia produsă și folosită direct de prosumatori, pe care statistica nu o separă.
Prețul din spatele scăderii nu apare în datele INS
Titlul publicației care a preluat datele leagă scăderea de teama facturilor. INS publică însă volumele consumate, nu motivele, iar o legătură de cauzalitate nu rezultă din statistică. Explicația cel mai des invocată este liberalizarea prețului din vara lui 2025, după care, potrivit Curs de Guvernare, scumpirea a fost abruptă.
Un kWh consumat în minus nu înseamnă automat o factură mai mică. Factura depinde de prețul unitar, de componentele fixe și de cantitatea folosită, deci nici cifrele de consum, nici procentele de preț nu se pot aduna într-un calcul simplu al facturii.
Solar în creștere cu 52,3%, nuclear în scădere cu 30,9%
Resursele de energie electrică au ajuns la 51.501,4 milioane kWh, cu 0,3% mai mult. Producția internă a fost de 37.874,6 milioane kWh, în creștere cu 1,8%, iar importul a scăzut cu 3,4%, la 13.626,8 milioane kWh.
Structura producției s-a schimbat vizibil:
- fotovoltaic: 6.030,5 milioane kWh, plus 52,3%;
- hidro: 9.864,4 milioane kWh, plus 11,3%;
- eolian: 4.652,8 milioane kWh, plus 11,1%;
- nuclear: 5.558 milioane kWh, minus 30,9%;
- termo: circa 11.769 milioane kWh, minus 3,2%, dar tot cea mai mare sursă.
Motivul scăderii la nuclear nu apare în datele consultate. Resursele de energie primară au coborât în total cu 8,2%, la 23.362,9 mii tep, cu țiței în scădere cu 24,2% și cărbune net în scădere cu 15,4%. Gazele naturale utilizabile au crescut cu 2,2%.
Exportul a crescut cu 1,296 miliarde kWh
În paralel cu scăderea consumului, exportul de energie electrică a fost de 11,816 miliarde kWh, în creștere cu 1,296 miliarde kWh față de primele nouă luni din 2025, deși resursele totale au crescut doar cu 172,2 milioane kWh. Cu alte cuvinte, creșterea exportului este de peste șapte ori mai mare decât cea a resurselor disponibile.
Consumul propriu tehnologic din rețele și stații a fost de 3,966 miliarde kWh, cu 393,5 milioane kWh mai mult.
Datele pe nouă luni nu explică de ce producția nucleară a scăzut cu aproape o treime, în timp ce solarul a crescut cu mai mult de jumătate.

