Emisiile de gaze cu efect de seră generate de economia României au crescut cu 0,8% în al doilea trimestru din 2026 față de primele trei luni ale anului, arată datele ajustate sezonier ale Eurostat, preluate de Digi24. România are a treia cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, după Malta și Irlanda, iar totalul UE a scăzut cu 0,5%, la 833 de milioane de tone echivalent CO2.
România, în spatele Maltei și al Irlandei
Cea mai mare creștere trimestrială a fost în Malta, de 4,8%, urmată de Irlanda, cu 1%, și de România, cu 0,8%. În total, emisiile au crescut în opt state membre, au scăzut în 18 și au rămas neschimbate într-unul, conform comunicatului Eurostat.
La capătul opus se află Estonia, cu o scădere de 15,5%, Letonia, cu 10,6%, și Finlanda, cu 7,6%. Dintre cele 18 state cu emisii în scădere, 16 au avut PIB în creștere sau stabil.
Eurostat calculează aceste cifre pentru activitățile economice și pentru gospodării, în echivalent CO2, ceea ce permite compararea statelor indiferent de gazul emis.
Pentru UE în ansamblu, cea mai mare contribuție la reducere a venit din producția și furnizarea de energie electrică, gaze, abur și aer condiționat, cu 0,44 puncte procentuale. Gospodăriile au adăugat 0,22 puncte. Față de același trimestru din 2025, emisiile UE sunt totuși cu 1,4% mai mari, iar PIB-ul a crescut cu 1,5%. În primul trimestru, comparația anuală arăta invers: emisiile UE erau cu 1,2% sub nivelul din 2025, iar PIB-ul urcase cu 0,8%. Trecerea de la scădere la creștere anuală a emisiilor face ca vestea din trimestrul II să nu fie doar una românească.
🗞️ Citește și Acestea
De la -2,7% la +0,8%: două trimestre în direcții opuse
România nu era în aceeași poziție în primul trimestru din 2026. Atunci avea a treia cea mai mare scădere din UE, de 2,7%, după Slovenia (5%) și Luxemburg (3,8%). La nivelul Uniunii, emisiile urcaseră în schimb cu 0,3%, la 837 de milioane de tone, în 20 de state membre.
Seria recentă a României arată o evoluție în zigzag. Emisiile scăzuseră în trimestrul al treilea din 2025, în timp ce economia creștea, apoi au crescut cu mai puțin de 1% în ultimul trimestru al aceluiași an. Urmează scăderea de 2,7% din primul trimestru din 2026 și revenirea de acum.
Cele două mișcări se compensează doar parțial. Un calcul al redacției, făcut pe cifrele publicate succesiv, arată că nivelul de acum e cu aproximativ 1,9% sub cel de la finalul lui 2025 (0,973 × 1,008). Valoarea este orientativă, pentru că estimările trimestriale se revizuiesc de la o publicare la alta.
Fără defalcare pe sectoare, cu PIB-ul INS neschimbat
Eurostat nu detaliază sectoarele care au împins în sus emisiile României. Pentru cele opt state cu creșteri, avansul a venit în mare parte din construcții și din furnizarea de energie electrică, termică și gaze, dar concluzia privește grupul, nu o țară anume.
Mai există o nepotrivire între seturi de date. Toate cele opt state cu emisii în creștere au și PIB în creștere în seria Eurostat, deci inclusiv România.
PIB-ul României a rămas însă neschimbat față de primul trimestru în seria ajustată sezonier a INS și a fost cu 2% mai mic decât în trimestrul II din 2025. Diferența nu este explicată, așa că nu se poate spune dacă emisiile au urcat pe fondul unei activități mai mari sau al uneia stagnante. Estimările pentru un trimestru sunt prime evaluări și pot fi corectate la publicările următoare.
Estimările trimestriale, calculate de Eurostat și ajustate sezonier, nu înlocuiesc inventarele anuale pe care statele le raportează la ONU. Nici Ministerul Mediului, nici Ministerul Energiei nu au comunicat un punct de vedere despre cifra pentru România, în materialele găsite până la publicare.
