Exportul de gaze către Ungaria a ajuns la 7,3 milioane de metri cubi pe zi prin interconectorul Arad-Szeged, la limita capacității, scrie Economedia, pe baza datelor Transgaz. Depozitele României sunt pline în proporție de 85% la două săptămâni de la începutul sezonului rece, iar spre Republica Moldova pleacă 4,8 milioane mc, aproape de plafonul zilnic al conductei Iași-Ungheni.
Capacitatea tehnică și cifra de 7,3 milioane mc
Transgaz și operatorul maghiar FGSZ au ridicat de la 01.04.2026 capacitatea tehnică a punctului Csanádpalota de la 310.000 la 320.000 m³/h, în ambele sensuri. Pe zi, asta înseamnă aproximativ 7,68 milioane mc (calcul propriu: 320.000 m³/h înmulțit cu 24 de ore). Fluxul de 7,3 milioane mc reprezintă circa 95% din această valoare.
Economedia descrie conducta drept plină, dar articolul nu spune față de ce capacitate este măsurat plinul. Recordul rămâne cel de 7,5 milioane mc din vară, când maximul anterior pe rută fusese de 7,2 milioane mc.
FGSZ a anunțat în iunie că ar putea ajunge la 340.000 m³/h, după finalizarea unei investiții în Ungaria și în funcție de lucrările de pe partea română. O extindere ulterioară până la 500.000 m³/h depinde de o decizie a autorității maghiare MEKH și de un proiect care ar dura cel puțin 23 de luni de la aprobare.
Echilibrul zilnic: producție, import și depozite
Prin Negru Vodă și Giurgiu au intrat 12,7 milioane mc pe ruta bulgară, din care o parte rămâne pentru consumul intern. Producția internă este constantă, la 23 de milioane mc pe zi, iar din depozite s-au extras 7,5 milioane mc.
🗞️ Citește și Acestea
Dacă adunăm intrările (23 + 12,7 + 7,5 = 43,2 milioane mc) și scădem ieșirile spre Ungaria și Moldova (7,3 + 4,8 = 12,1 milioane mc), rămân circa 31 de milioane mc pe zi pentru consumul intern. Este un calcul propriu, care ignoră alte fluxuri, de exemplu tranzitul către Ucraina, și nu o cifră publicată.
Conducta Iași-Ungheni transportă un amestec de tranzit și export direct spre Moldova, cu un maxim zilnic de 6 milioane mc. Fluxul spre Ungaria este descris ca tranzit pe care Transgaz îl asigură partenerilor maghiari, în datele operatorului el apare însă la export.
Stocuri: 85% în România, 57% în Germania
România a pierdut 5% din umplerea depozitelor în primele două săptămâni de la începutul sezonului de încălzire. Alte state stau mai prost: Ucraina și Marea Britanie au circa 35%, Slovacia 50%, iar Germania 57%, cel mai slab nivel din ultimii patru ani.
La data de 02.11.2026, Germania avea 61,05% în depozite, față de o medie a Uniunii Europene de 74,56%. Germania deține peste 20% din capacitatea de stocare a Uniunii, ceea ce explică de ce nivelul ei contează pentru toată regiunea.
Economedia leagă scumpirea gazelor de pe piață de situația Germaniei, dar nu dă cifre de preț. Cele două serii de date nu sunt comparabile direct, pentru că 61,05% se referă la începutul lunii, iar 57% la jumătatea ei.
Capacitatea de tranzit și gazul din Neptun Deep
Transgaz a finalizat lucrările care ridică capacitatea de tranzit pe Arad-Szeged la peste 4 miliarde mc pe an. Planul este să ajungă la peste 5 miliarde mc pentru 2027, când gazul din Marea Neagră se așteaptă să intre în volum în sistem, iar România să devină exportator net în regiune.
Statul român are drept de preempțiune la gazul din Neptun Deep și și-a exprimat interesul pentru 5 miliarde mc în șapte ani, adică 600 de milioane mc pe an. Producția se estimează la 3-4 miliarde mc în primii trei ani și la 7 miliarde mc în 2030, ceea ce lasă gaze și pentru export. Compania de stat maghiară MVM a manifestat, potrivit presei maghiare, interes pentru cumpărarea unor cantități de ordinul miliardelor de metri cubi.
