Costul opririi de la Cernavodă se situează între 1 și 6 miliarde de lei, în funcție de metoda de calcul, scrie Puterea.ro. Cele patru opriri neplanificate din 2026 însumează 221 de zile-reactor și circa 3,74 TWh nelivrați. Cifra de un miliard de lei îi aparține premierului Luca Niculescu, iar Ministerul Energiei nu are un calcul oficial.
Patru opriri, 221 de zile-reactor
Fiecare reactor are circa 705 MW, iar centrala asigură în mod obișnuit aproximativ 20% din producția națională. Cele patru opriri neplanificate au fost:
- Unitatea 2, între 04.05 și 30.05: defecțiune la transformator, 26 de zile, 0,44 TWh;
- Unitatea 1, între 28.07 și 06.11: debit scăzut al Dunării, 101 zile, 1,71 TWh;
- Unitatea 2, între 13.08 și 11.11: debit scăzut al Dunării, 90 de zile, 1,52 TWh;
- Unitatea 1, între 09.11 și 13.11: defecțiune la echipament, 4 zile, 0,07 TWh.
Cifrele se verifică prin înmulțire: 705 MW pe 24 de ore pe 221 de zile dau aproximativ 3,74 TWh. Revizia planificată a Unității 1, începută în luna mai, nu intră în calcul, deoarece nu a fost o oprire neplanificată. Pentru a înlocui producția lipsă au fost necesare importuri de 1.200-1.300 MW, iar Nuclearelectrica a cumpărat energie din Ucraina prin Energocom, o companie moldovenească.
Ambele reactoare au fost oprite simultan aproape trei luni din cauza secetei, o premieră în istoria recentă a centralei.
Premierul Luca Niculescu a spus, la Cernavodă, că pierderile din cele trei luni sunt de aproximativ un miliard de lei, adică 200 de milioane de euro. El a comparat suma cu costul proiectului Bala 2, care ar adânci canalul pentru a asigura apa de răcire a centralei, și a cerut să fie prioritizat.
🗞️ Citește și Acestea
Trei scenarii pentru aceeași oprire
Calculele următoare sunt estimări ale redacției Puterea.ro, nu cifre oficiale:
- scenariul contabil, doar pierderile companiei: circa 1,0 miliard de lei, adică aproximativ 0,05% din PIB;
- scenariul central, toată energia nelivrată evaluată între prețul contractelor și cel spot: 2,0-3,0 miliarde de lei, adică 0,10-0,15% din PIB;
- scenariul pesimist, cu efecte indirecte: 4-6 miliarde de lei, adică 0,2-0,3% din PIB.
Un calcul simplu arată de unde vin scenariile: 2-3 miliarde de lei raportate la 3,74 TWh înseamnă între circa 535 și 800 de lei pentru fiecare MWh lipsă (calcul propriu), adică exact zona în care s-a mutat piața. Prețul a reacționat vizibil. Media din piața pentru ziua următoare a fost în august de 793 lei/MWh, cu circa 26% peste iulie și aproape dublu față de august 2025.
Aceeași cifră, alt PIB
Puterea.ro a calculat procentele pornind de la un PIB nominal de 2.051 miliarde de lei și de la o creștere oficială prognozată de 0,1% pentru 2026. Prognoza a fost revizuită între timp: Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o contracție de 0,4%, iar PIB-ul nominal a urcat la 2.086,3 miliarde de lei.
Recalculate pe baza nouă, procentele aproape nu se schimbă: un miliard de lei înseamnă 0,048% din PIB, intervalul de 2-3 miliarde înseamnă 0,096-0,144%, iar cel de 4-6 miliarde înseamnă 0,19-0,29% (calcul propriu). Comparația se schimbă totuși. Scenariul central reprezintă între un sfert și peste o treime din contracția de 0,4% prognozată, o comparație de mărime, nu dovada că oprirea a provocat contracția.
Cine a plătit primul
Furnizorii și traderii care vânduseră energie la prețuri fixe au suportat primii șocul, potrivit CITR, urmați de marii consumatori industriali și de subcontractorii lor. Experții se așteaptă ca furnizorii să recupereze costurile în ofertele viitoare, deci efectul asupra inflației vine mai târziu. Economiștii descriu seceta hidrologică drept un nou șoc stagflaționist.
Unitatea 1 intră în retehnologizare timp de doi ani începând din 2027, un proiect estimat la circa 1,9 miliarde de euro. Primul calcul oficial al efectelor din 2026 se așteaptă odată cu datele INS pentru trimestrele trei și patru.
