AcasăNuclearLuca Niculescu și Dumitru Chisăliță, la Cernavodă după repornirea Unității 1

Luca Niculescu și Dumitru Chisăliță, la Cernavodă după repornirea Unității 1

Unitatea 1 Cernavodă a revenit în Sistemul Energetic Național după circa 100 de zile de oprire provocată de debitul scăzut al Dunării. Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au urmărit creșterea producției din camera de comandă, potrivit HotNews. Unitatea 2 rămâne oprită, iar proiectul hidrotehnic Bala II, estimat la circa 200 de milioane de euro, devine prioritate pentru Guvern.

Ce a spus premierul despre revenirea în producție.

La momentul vizitei, reactorul funcționa la jumătate din puterea posibilă și urma să ajungă la 100% în următoarele 24 de ore, a declarat premierul. Situația în care ambele reactoare au fost oprite „nu era estimată nici într-o sută de ani”, a mai spus Niculescu, potrivit HotNews.

Șeful Guvernului a arătat că Unitatea 1 asigură aproximativ 8% din producția de energie a țării, iar efectul principal este reducerea importurilor din orele de vârf. Într-o postare pe Facebook, el a scris că Unitățile 1 și 2 la un loc asigură aproximativ 20% din producția de electricitate a României.

Cele trei repere nu se contrazic, dar măsoară lucruri diferite. Datele Transelectrica citate de Știrile ProTV arătau, în timpul creșterii treptate a puterii, 272 MW, adică 5,53% din producția totală, pentru o unitate de circa 700 MW încă aflată la putere redusă.

Premierul a recunoscut, tot în postarea de pe Facebook, că facturile nu vor scădea de la o zi la alta. El susține însă că mai multă energie produsă în condiții sigure și competitive poate reduce presiunea asupra prețurilor.

🗞️ Citește și Acestea

Pierderea de un miliard de lei și condiția pentru Unitatea 2.

Întrebat despre costul opririi, premierul a estimat pierderile la „aproximativ un miliard de lei”, adică în jur de 200 de milioane de euro, potrivit ProTV. Cifra a fost spusă oral, nu rezultă dintr-un calcul oficial: ministrul Energiei afirmase anterior că autoritățile nu au făcut un astfel de calcul, iar costul îl suportă întreaga țară, prin prețurile la care se fac importurile.

Nuclearelectrica a explicat că funcționarea Unității 1 consumă volume mari de apă și coboară nivelul din bazinul de aspirație. Din acest motiv, pornirea Unității 2 cere o creștere susținută a nivelului Dunării. La repornirea primului reactor, fluviul ajunsese la cota de -232 de centimetri la Cernavodă, pragul sub care centrala nu poate funcționa, potrivit Puterea.ro.

Compania nu a comunicat o dată pentru Unitatea 2, iar premierul a spus că nu se angajează pe un termen pe care nu îl controlează, dar speră la vești bune curând. Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a transmis că firma lucrează cu autoritățile la soluții pe termen scurt, mediu și lung, pentru a crește disponibilitatea instalațiilor dacă situația se repetă.

Bala II: ce costă proiectul și ce nu poate rezolva singur.

Premierul a cerut tuturor instituțiilor implicate să acorde atenție proiectului Bala II, care urmărește redistribuirea debitului la bifurcația dintre brațul Bala și Dunărea Veche, spre Cernavodă. Potrivit Ziarul Profit, suma de 200 de milioane de euro corespunde unui miliard de lei, nu unui miliard de euro.

Cifra a mai fost actualizată: Newsweek România a relatat că AFDJ Galați a revizuit investiția la peste un miliard de lei, în timp ce Europa Liberă indicase anterior aproximativ 150 de milioane de euro. Aceeași publicație menționează că o plângere a WWF la Bruxelles privind proiectul era încă deschisă.

Proiectul nu este o soluție imediată. Potrivit Spotmedia, el nu putea fi finalizat între aprobarea din 2024 și vara lui 2026, iar Guvernul a plătit între timp 12,1 milioane de lei din fondul de rezervă pentru intervenții temporare, cu barje și dragare.

Premierul a spus că Bala II ar urma să asigure apa de răcire pentru Unitățile 1 și 2, dar și pentru Unitățile 3 și 4, aflate în pregătire. Acordul de sprijin dintre stat și Nuclearelectrica prevedea deja demersuri ale statului pentru apa de răcire a patru unități, potrivit Economedia.

Unitățile 3 și 4 și retehnologizarea Unității 1, în același calendar.

Premierul a spus că Guvernul urmează să ia decizia finală de investiție pentru reactoarele 3 și 4. Programul de Guvernare 2026-2028 prevede o asemenea decizie, cu finanțarea asigurată, potrivit Forbes România.

Termenul-limită din acordul de sprijin, modificat prin HG 1011/2024, pentru Decizia de Investire II este finalul primului semestru din 2027, potrivit unei note a Nuclearelectrica. Proiectul prevede minimum 2 x 724 MWe putere brută, față de cele două unități existente, de circa 700 MW fiecare, deci o dublare aproximativă a capacității, cum a spus și premierul. Costul era estimat la circa 7 miliarde de euro la aprobarea acordului, potrivit Economedia.

Cele două proiecte nucleare ar crea peste 20.000 de locuri de muncă pe durata realizării lor, a scris premierul pe Facebook; cifra nu a fost confirmată în sursele consultate. Retehnologizarea Unității 1 presupune o oprire de doi ani, începând din 2027, pentru o investiție de 1,85 miliarde de euro, potrivit Forbes România.

În acei doi ani, Cernavodă va livra energie doar din Unitatea 2, reactorul care a fost oprit de aceeași secetă care a scos din funcțiune și Unitatea 1.

dinPolitica

Consiliul Concurenței câștigă primul proces ROBOR cu CEC Bank

ECONOMIE
dinPOLITICA   |   07 Nov 2026

Luca Niculescu așteaptă controlul contractelor Rheinmetall din SAFE

SECURITATE SI APARARE
dinPOLITICA   |   07 Nov 2026