Unitatea 1 de la Cernavodă a fost reconectată la Sistemul Energetic Național și a început să livreze primii megawați, după o pauză de peste trei luni cauzată de debitul scăzut al Dunării, potrivit Mediafax. La ora 17:25, datele Transelectrica indicau 65 MW, adică 1,1% din producția națională, iar Unitatea 2 rămâne oprită, fără termen de repornire.
Doar 65 MW din cei aproximativ 700 MW ai unității
Cifra din lead marchează începutul unui urcuș gradual. Puterea unității crește treptat, iar regimul normal era estimat pentru ziua următoare reconectării, în jurul orei 19:00, potrivit Mediafax.
La acel moment, producția totală de electricitate a României era de 5.651 MW. La putere nominală, de circa 700 MW, o singură unitate ar acoperi, la un nivel similar al producției, în jur de 12% din total (calcul pe baza cifrelor Transelectrica citate de Mediafax).
Cele două reactoare însumează aproximativ 1.400 MW și asigură în mod obișnuit în jur de 20% din producția de energie electrică a țării. Chiar și la plin, Unitatea 1 readuce așadar doar jumătate din capacitatea nucleară a României.
Presa nu e unitară în privința puterii de la revenirea în regim: Mediafax indică aproximativ 700 MW, în timp ce Puterea.ro, care citează G4Media, a scris despre 620 MW. Comunicatul Nuclearelectrica nu menționează nicio valoare în MW.
🗞️ Citește și Acestea
Pornirea a fost anunțată după ce Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a constatat îndeplinirea condițiilor necesare. Potrivit comunicatului Nuclearelectrica, reconectarea unui reactor nuclear este o operațiune complexă, strict reglementată și făcută cu respectarea cerințelor de siguranță nucleară.
Manevrele de pornire începuseră cu două zile înainte, iar sincronizarea cu sistemul fusese anunțată din timp pentru ziua în care unitatea a început să livreze. Livrarea începe, așadar, la o fracțiune din puterea nominală și crește pe măsură ce unitatea își recapătă regimul normal.
Seceta care a oprit pe rând ambele reactoare
Unitatea 1 a fost oprită controlat în plină vară, fiindcă debitul foarte scăzut al Dunării nu mai permitea condițiile de răcire necesare. Antena 3 a calculat că, la momentul anunțului de repornire, unitatea nu mai livrase energie în sistem de 100 de zile.
La aproximativ două săptămâni distanță a urmat Unitatea 2, iar centrala a ajuns să funcționeze fără niciun reactor în sistem. În tot acest interval, România s-a aflat în stare de alertă energetică.
Oprirea completă a scos din sistem o capacitate de circa 1.400 MW, potrivit Economedia. Cele două unități furnizează și agentul termic pentru peste 75% din populația orașului Cernavodă, așa că oprirea a contat și în afara rețelei electrice.
Cu două zile înainte de reconectare, debitul Dunării la Baziaș era de circa 1.700 mc/s, față de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, potrivit Economedia. Repornirea s-a făcut, așadar, la un debit sub o treime din media sezonului.
Unitatea 2 și apa de răcire pe care o consumă Unitatea 1.
Nuclearelectrica a precizat că sincronizarea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Funcționarea Unității 1 necesită volume mari de apă de răcire și scade nivelul din bazinul de aspirație, motiv pentru care apa consumată de ea limitează marja pentru repornirea celei de-a doua unități.
_„Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului”_, a transmis Mihai Gioară, director general al Nuclearelectrica. Potrivit Digi24, compania analizează și soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a reduce impactul unor situații similare, fără a le detalia.
Președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a spus că verificările pentru Unitatea 2 continuă, dar că nu poate indica cu certitudine momentul repornirii, potrivit Mediafax. Nuclearelectrica nu a comunicat nicio dată pentru această etapă și nici un prag exprimat în centimetri pentru nivelul fluviului.
Puterea.ro notează că la Cernavodă fluviul ajunsese la -232 cm în ziua începerii manevrelor de pornire și că sub această valoare centrala nu poate funcționa. Cifra provine dintr-o singură sursă și nu apare în comunicatul companiei.
Deocamdată, reconectarea acoperă doar jumătate din capacitatea nucleară a țării, iar cealaltă jumătate depinde de o variabilă pe care nici Nuclearelectrica, nici CNCAN nu o controlează: nivelul Dunării.
