AcasăNuclearRetehnologizarea reactorului 1 Cernavodă: ce cere Comisia Europeană

Retehnologizarea reactorului 1 Cernavodă: ce cere Comisia Europeană

Retehnologizarea reactorului 1 Cernavodă a atras o scrisoare de aproximativ 140 de pagini din partea Comisiei Europene, în care Bruxelles-ul arată că schema de ajutor de stat, în forma propusă, ar denatura concurența și cere României să o modifice, potrivit Național. Titlul de „refuz” simplifică situația, pentru că documentul face parte dintr-o investigație aprofundată încă deschisă.

Ce a comunicat Comisia și ce nu a decis încă

Comisia a reamintit României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE are efect suspensiv. Practic, ajutorul nu poate fi acordat înainte de aprobare, iar un ajutor ilegal poate fi recuperat de la beneficiar. Măsurile i-ar oferi Nuclearelectrica un avantaj economic selectiv, iar acesta „este susceptibil să denatureze concurența”.

Pe fond, Comisia nu a ajuns încă la o concluzie privind compatibilitatea ajutorului cu regulile europene. Cererea de modificări face parte din evaluare și nu echivalează cu o respingere finală.

Comisia nu contestă necesitatea investiției. În evaluarea preliminară, ea consideră proiectul necesar și apreciază că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice, deci miza se mută pe proporționalitate, adică pe cât ajutor este strict necesar. Printre temeri se numără un transfer excesiv de risc către stat, iar unele elemente esențiale ale contractului pentru diferență nu ar oferi stimulente eficiente pentru exploatare și întreținere.

Îndoielile sunt concrete. România nu a arătat suficient că măsurile alese sunt cele mai puțin distorsionante și nici de ce alternativele nu ar produce rezultate comparabile. De asemenea, nu a demonstrat că garanțiile de stat singure ar fi insuficiente, condiție necesară pentru a justifica un grant mare.

🗞️ Citește și Acestea

Contractul pentru diferență pe 30 de ani este văzut ca o măsură neobișnuit de lungă în energie. Ipotezele de cost, reperele și estimările privind prețurile pieței au fost, în opinia Comisiei, prezentate cu prea puține detalii.

Cum s-ar finanța cei 3,6 miliarde de euro

Costul total estimat este de 3,584 miliarde euro, cu tot cu inflație și costurile de finanțare din perioada construcției, ceea ce depășește capacitatea proprie a Nuclearelectrica. Schema prevede 600 milioane euro din resursele companiei, un grant nerambursabil de 600 milioane euro din Fondul pentru Modernizare și restul din credite comerciale garantate de stat.

Prin diferență, rămân circa 2,4 miliarde euro de acoperit din împrumuturi, un calcul făcut pe cifrele de mai sus, nu o sumă anunțată oficial. Veniturile ar fi stabilizate printr-un contract bidirecțional pentru diferență, pe durata de 30 de ani de funcționare estimată după retehnologizare. Plata s-ar face printr-o taxă pe factura de electricitate, stabilită anual de ANRE.

Cifra nu trebuie confundată cu cea de 3,2 miliarde euro, valoarea nominală pe care Comisia o indicase la deschiderea investigației. Diferența vine din metoda de calcul: suma mai mare include inflația și costurile de finanțare din perioada construcției, arată Digi24.

Reacțiile oficiale: etapă normală și decizie așteptată în 2027

Ministerul Energiei a descris deschiderea investigației drept „o etapă normală și așteptată” în procesul de notificare și a amintit proceduri similare pentru proiecte nucleare din Cehia, Polonia și Franța. Ministerul susține că, într-o piață liberă, investitorii nu pot avea certitudinea recuperării investiției într-un termen rezonabil, iar ajutorul de stat asigură stabilitatea veniturilor. Nuclearelectrica a transmis că investigația nu schimbă calendarul proiectului și că măsurile inițiale pot fi ajustate înainte de decizia finală.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a spus încă de la deschiderea procedurii că, ținând cont de practica din cazuri similare, se așteaptă la o decizie favorabilă la începutul lui 2027.

Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, a cerut la reuniunea Alianței Nucleare de la Luxemburg sprijinul statelor europene pentru proiect, un cadru european neutru tehnologic și condiții predictibile pentru investiții.

În sursele consultate nu apare, deocamdată, o reacție oficială a ministerului sau a companiei la conținutul scrisorii de 140 de pagini.

Miza pentru cei 706 MW ai Unității 1

Reactorul de 706 MW ar urma să funcționeze încă 30 de ani după retehnologizare. Ministerul Energiei avertizează că, fără această investiție, România ar putea recurge la importuri costisitoare de energie sau la repornirea unor centrale pe cărbune.

Până la o decizie finală, schema rămâne o propunere cu patru componente: grantul, garanțiile de stat, contractul pentru diferență și mecanismul de protecție la schimbări de politică nucleară. Punctul cel mai sensibil este contractul pe 30 de ani plătit prin factură, exact măsura pe care Comisia o numește neobișnuit de lungă în energie.

ABONARE NEWSLETTER

dinPolitica