Nuclearelectrica a semnat cu Banca Europeană de Investiții (BEI) primul contract de finanțare, de 400 de milioane de euro, pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, potrivit Economica.net. Suma reprezintă jumătate din împrumutul de 800 de milioane de euro aprobat de banca europeană și votat apoi de acționarii companiei, iar al doilea contract urmează să fie semnat în 2027.
Ce finanțează contractul și ce rămâne deschis
Banii BEI sunt destinați fazei de construcție a proiectului. Scadența primei tranșe poate ajunge la 22 de ani, scrie Digi24.
Banca finanțează înlocuirea unor componente și modernizarea sistemelor Unității 1, cu respectarea cerințelor de reglementare nucleară. Nu este prima colaborare dintre cele două instituții: BEI a acordat anterior Nuclearelectrica 145 de milioane de euro pentru instalația de detritiere de la Cernavodă, deci noul contract este de aproape trei ori mai mare.
Semnătura de acum nu epuizează împrumutul. Cei 400 de milioane de euro rămași vor fi contractați în 2027, în funcție de etapele proiectului, deci a doua jumătate depinde de modul în care avansează lucrările.
Cât din proiectul de 3,1 miliarde de euro este acoperit
Calendarul deciziilor a fost lung: boardul BEI a aprobat împrumutul în vară, iar compania a transmis atunci un raport curent către bursă. Au urmat votul acționarilor Nuclearelectrica și, în final, semnarea contractului.
Costul retehnologizării este estimat la circa 3,1 miliarde de euro, fără costurile de finanțare. Cei 800 de milioane de euro de la BEI acoperă aproximativ un sfert din această sumă.
Pentru etapa preliminară, Nuclearelectrica a încheiat în 2025 un împrumut de 540 de milioane de euro cu un sindicat de bănci condus de JP Morgan. Dacă ambele sume sunt incluse în cei 3,1 miliarde, finanțările deja asigurate însumează aproximativ 1,34 miliarde de euro, iar diferența, de circa 1,76 miliarde de euro, rămâne de acoperit din capital propriu și din alte surse.
Pentru restul costurilor, compania negociază cu agenții de credit export, bănci comerciale și alte instituții financiare internaționale. Suma pe care o va suporta din resurse proprii nu a fost precizată în informațiile publicate până acum.
Reacția companiei și a băncii
Finanțarea „reconfirmă încrederea într-un proiect de investiții complex”, a spus Daniel Adam, directorul financiar al Nuclearelectrica. El a descris finanțarea drept cea mai mare acordată de BEI unei companii din România.
Ioannis Tsakiris, vicepreședintele BEI, a calificat investiția drept emblematică și a legat-o de securitatea energetică, competitivitatea economică și creșterea durabilă a țării.
Oprirea Unității 1, între 2027 și 2030
Proiectul se află în a doua fază, cea de pregătire: autorizări, contractarea serviciilor de inginerie și construcție, achiziția echipamentelor cu termen lung de livrare și asigurarea finanțării. Prima fază, în care au fost stabilite lucrările incluse în retehnologizare, s-a încheiat în 2022.
În a treia fază, între 2027 și 2030, reactorul va fi oprit pentru lucrările majore, printre care înlocuirea tuburilor de presiune. Unitatea 1 este în funcțiune din 1996, a livrat peste 150 de milioane de MWh și a funcționat la un factor de capacitate de peste 90%.
Repornirea comercială este estimată pentru 2030, după probe tehnologice, testare și recepția lucrărilor. Până atunci, producția Unității 1 lipsește din sistem, iar Cernavodă funcționează cu un singur reactor.
După retehnologizare, reactorul ar urma să funcționeze încă 30 de ani și să livreze 5 milioane de MWh pe an în sistemul energetic național. Asta înseamnă aproximativ 9% din electricitatea României, într-un sistem în care cele două reactoare de la Cernavodă produc împreună circa 20%.
Miza se vede din raportul dintre cifre: un reactor care acoperă aproape o zecime din electricitatea țării stă oprit trei ani, iar cele două contracte BEI acoperă doar un sfert din costul proiectului, restul finanțării fiind încă în negociere.

