România ar putea încheia 2026 cu peste 4.000 MW de capacități noi de producție și stocare racordate la rețea, iar în 2027 cu încă 4.000 MW, a estimat Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național din cadrul Transelectrica, potrivit Economica.net. Estimarea include solar, eolian, baterii și două centrale pe gaze, iar prețurile ar urma să scadă după iarnă.
Cât s-a racordat deja în 2026
Virgiliu Ivan a spus la conferința „Energie pentru România, Transatlantic Edition”, organizată de Electrica, că aproape 3.500 MW de capacități noi sunt deja conectate la rețea. Cifra cuprinde toate tipurile de surse noi și bateriile, iar Ivan se așteaptă să depășească 4.000 MW până la finalul anului.
Datele Transelectrica din vară permit o verificare. Operatorul de sistem a comunicat atunci că depășise 2.514 MW de capacități noi în 2026: 1.331 MW fotovoltaic, 663 MW stocare, 496 MW eolian și 20 MW hidrocarburi. Pentru restul anului estima încă aproximativ 2.000 MW, din regenerabile, stocare și centrale pe gaze.
Adunate, cele două cifre dau circa 4.500 MW, deci estimarea lui Ivan, de „peste 4.000 MW”, e compatibilă cu proiecțiile din vară.
Puterea totală și stocarea: o cifră care se confundă ușor
În relatările despre conferință apare și cifra de 20.000 MW, prezentată drept capacitate instalată în baterii. Datele Transelectrica din vară indică altceva: puterea instalată totală din sistemul energetic național era de 20.206 MW conform licențelor ANRE, iar parcurile fotovoltaice dispecerizabile ajunseseră la 4.163 MW.
Stocarea avea în aceeași perioadă 989 MW putere și 1.975 MWh capacitate. Cifra de 20.000 MW descrie așadar întregul parc de producție, nu bateriile, care reprezintă o fracțiune mică din el. Diferența dintre MW (puterea instalată) și MWh (energia pe care o poate stoca o baterie) contează și ea: două instalații cu aceeași putere pot furniza energie mai mult sau mai puțin timp.
Mintia și Iernut: calendarul care decide cifra din 2027
Ivan a spus că în 2027 se așteaptă proiecte mari eoliene și, mai ales, solare, plus intrarea în operare a centralelor pe gaze de la Mintia și Iernut. Cele două instalații cântăresc mult în calculul de anul viitor.
Centrala de la Mintia, dezvoltată de Mass Global Energy, are o capacitate de până la 1.700 MW. Contractul de racordare cu Transelectrica prevede punerea în funcțiune la capacitate maximă până la jumătatea lui 2027, iar pentru 190 MW termenul a fost prelungit până la finalul aceluiași an. Prima fază de sincronizare s-a făcut la o putere redusă, de 135 MW, iar calendarul Transelectrica prevede ajungerea la 1.000 MW operaționali până la sfârșitul lui 2026.
Centrala Iernut, construită de Romgaz, are 430 MW. Compania a anunțat sincronizarea cu sistemul în primul trimestru din 2027 și operarea comercială până la jumătatea anului.
Împreună, cele două centrale însumează circa 2.130 MW. Dacă Mintia atinge cei 1.000 MW până la finalul lui 2026, o parte din această putere va fi deja numărată în anul în curs, ceea ce înseamnă că restul celor 4.000 MW anunțați pentru 2027 trebuie să vină din solar, eolian și stocare. Aceasta este deducția care rezultă din cifrele de mai sus, nu o estimare a lui Ivan.
Prețurile după iarnă: ce promite estimarea
Directorul DEN leagă prețurile mari de acum de un deficit de producție, în care intră și debitul scăzut al Dunării, care limitează hidrocentralele. Capacitățile noi ar urma să reducă presiunea asupra sistemului și, implicit, asupra facturilor consumatorilor casnici și non-casnici.
Ivan a spus că, din primăvară, situația va arăta diferit față de a doua jumătate a anului, iar pentru energie, prețuri și facturi „nu are cum să nu ne fie mai bine”. El a apreciat că sistemul se descurcă bine la stocare și la dezvoltarea rețelelor de transport și distribuție.
Iarna trece însă înainte ca majoritatea capacităților din 2027 să funcționeze, iar o parte din cei 4.000 MW depinde de două centrale pe gaze aflate încă în probe: o întârziere la Mintia sau la Iernut ar muta direct o parte din putere în anul următor.

