Curtea de Conturi a informat că a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București în privința faptelor constatate la Hidroelectrica, potrivit HotNews. Auditorii spun că firma de stat nu a verificat toate contractele cu clienții non-casnici cerute după controlul din 2022, iar pentru aproape 1.500 dintre cei peste 2.400 de clienți nu s-au găsit documentele.
Ce ceruse Curtea de Conturi după controlul din 2022
Controlul din 2022 a arătat că Hidroelectrica a livrat energie fără să o factureze la timp pentru 20 de contracte-cadru cu persoane juridice. Era vorba de circa 9,2 milioane kWh, în valoare de 8,07 milioane lei, plus 1,29 milioane lei TVA neînregistrată, conform Bursa.ro.
Curtea a dispus atunci 13 măsuri corective și a cerut extinderea verificărilor la toate contractele non-casnice din 2019-2021. Compania trebuia să analizeze și garanțiile financiare, prețurile de furnizare, recuperarea debitelor și penalitățile de întârziere.
Raportul de follow-up se referă doar la acest segment. Hidroelectrica are acum peste 1,3 milioane de clienți, majoritatea casnici, dar verificarea privește clienții non-casnici din 2019-2021 și o analiză ulterioară pentru 2023-2024.
Raportul intern al Hidroelectrica, finalizat în 2025, a identificat 2.429 de clienți non-casnici pentru acea perioadă. Pentru 1.486 dintre ei nu au fost găsite în arhive contractele, anexele sau actele adiționale.
🗞️ Citește și Acestea
Registrul de contracte și lipsa unei situații pe fiecare client
Curtea de Conturi leagă problema de modul în care a fost ținut Registrul Unic de Contracte. Potrivit HotNews, instituția a notat că „completarea deficitară a Registrului Unic de Contracte a făcut dificilă identificarea contractelor”.
Hidroelectrica a transmis în schimb date agregate. Diferența dintre energia livrată și cea facturată ar fi coborât de la 431 GWh, adică 5,4% din energia livrată în 2023, la 12 GWh, adică 0,7%, la raportarea din 2025.
Auditorii nu consideră cifrele suficiente. O diferență totală poate avea explicații diferite, de la facturare estimată și regularizări la stornări sau avansuri, motiv pentru care au cerut identificarea nominală a fiecărui caz.
Facturi emise târziu și creanțe restante
Pentru 2023-2024, raportul identifică 859 de clienți finali cărora li s-au emis facturi la peste 12 luni de la livrare. La 283 dintre ei, întârzierea a depășit 20 de luni întregi.
La finalul lui 2024, Hidroelectrica avea de încasat 1,16 miliarde lei. Din această sumă, 478,9 milioane lei (circa 89,4 milioane euro, aproximativ 41%) erau creanțe cu termen depășit, iar 36,7 milioane lei aveau întârzieri de peste un an.
Un exemplu din raport este Vast Băița Plai, al cărei sold față de Hidroelectrica a crescut de la 3,2 milioane lei la 12,06 milioane lei, înainte ca firma să intre în insolvență.
Alt caz este ZARAL, căreia i-au fost facturate retroactiv 226.766 lei de energie, în parte după intrarea în faliment. Potrivit raportului, firma nu a plătit nimic, iar la verificare era deja radiată, deci debitul nu mai putea fi recuperat.
Ce s-a întâmplat cu sesizarea din 2023 și ce nu se știe despre cea nouă
Nu este prima sesizare penală pe baza controlului din 2022. Curtea de Conturi a sesizat procurorii și în 2023, iar paguba estimată atunci a fost de 9,35 milioane lei (1,9 milioane euro), potrivit Recorder, preluat de Puterea.ro.
Aceeași sursă notează că DIICOT și DNA au clasat plângerile în 2025, pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală. Hidroelectrica a susținut la rândul ei, într-un comunicat citat de News.ro, că întârzierile de facturare nu au însemnat „furnizare gratuită”, ci au avut cauze precum pandemia, interdicțiile de deconectare și schimbările legislative.
Răspunsul Curții către HotNews indică decizia și adresa prin care a fost sesizat Parchetul, dar sursele consultate nu spun care dintre constatările noi fac obiectul sesizării. Nu este clar nici dacă ea privește aceleași fapte ca în 2023.
HotNews a transmis întrebări către Hidroelectrica, iar compania nu a răspuns până la publicarea materialului. Hidroelectrica contestase anterior o parte din constatările inițiale și depusese documente suplimentare, iar Curtea spune că pentru mare parte dintre măsuri cele două părți au rămas în divergență.
Lipsa documentelor nu echivalează cu energie nefacturată: raportul nu stabilește un volum de energie livrat fără factură pentru cei 1.486 de clienți, ci arată că situația lor nu poate fi verificată. Singurele cazuri nominale cu energie nefacturată rămân cele 20 din 2022, față de cei peste 2.400 de clienți care au rămas neverificați.
