Agenția Domeniilor Statului a încheiat reforma REPowerEU din PNRR, iar 32.074,79 hectare de terenuri degradate, slab productive sau neproductive pot găzdui proiecte solare și eoliene, potrivit Săptămâna Financiară, care preia un comunicat al Ministerului Agriculturii. Suprafața a fost aleasă din 84.358 de hectare analizate prin 260 de studii pedologice la nivel de unitate administrativ-teritorială și 40 de studii județene.
Cele trei jaloane PNRR bifate de ADS
Reforma face parte din Componenta 16 a PNRR și a avut un buget nerambursabil de 3.011.752 EUR, cheltuit între 2024 și 2026. Ministerul Agriculturii spune că fondurile au fost absorbite integral și că toate cele trei jaloane, numerotate 508, 509 și 510, au fost îndeplinite la termen.
Jalonul 508 a vizat echiparea agenției: patru autovehicule complet electrice pentru inspecții, drone profesionale, stații RTK pentru măsurători de precizie, modernizarea infrastructurii IT și instruirea personalului. Jalonul 509 a acoperit cadrul legal, adică Legea 159/2026 și Ordinul MADR 208/2026, care a desemnat formal cele 32.074,79 hectare ca amplasamente pentru proiecte solare și eoliene.
Jalonul 510 se referă la registrul RUITN, o platformă integrată cu un sistem GIS (Urbis Web Server 2.0), care centralizează datele geospațiale și evidența terenurilor statului. Potrivit comunicatului, deciziile agenției despre aceste terenuri vor porni de acum de la date geospațiale, nu de la evidențe pe hârtie.
Cum vor fi concesionate terenurile potrivit Legii 159/2026
Legea 159/2026 modifică Legea 268/2001 și transpune în dreptul intern prevederile directivei europene privind energia regenerabilă, conform Lawyers Week. A intrat în vigoare în vara lui 2026.
🗞️ Citește și Acestea
Terenurile eligibile sunt cele de clasa IV și V, nepotrivite pentru agricultură pe baza studiilor de sol, terenurile degradate sau neproductive și cele aflate în afara siturilor Natura 2000, a altor arii protejate și a culoarelor de migrație. Zonele pot fi desemnate prin act al ministrului Agriculturii, adică prin ordinul 208/2026.
Concesiunea se atribuie prin licitație publică cu strigare, iar singurul criteriu este cea mai mare redevență, pornind de la un minim și urcând în trepte fixe. Durata inițială este de până la 25 de ani, cu prelungire de până la 15 ani și un plafon cumulat de 49 de ani. Contractul încetează de drept dacă lucrările nu încep în termenul stabilit.
Autorizarea trece printr-un ghișeu unic digital, cu termen de maximum 6 luni de la depunerea dosarului complet, prelungibil o singură dată în situații excepționale. Aprobarea tacită se aplică doar avizelor intermediare, nu deciziilor finale, precum autorizația de construire, și nu proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.
Ce nu spune comunicatul: clase de calitate, validare europeană și licitații
Comunicatul menționează clasele IV și V, dar Profit.ro a relatat în vară că registrul digital include terenuri din clasele III-V, în timp ce legea permite doar clasele IV-a și V-a. Publicația observa și că cifra de 32.000 de hectare este una rotunjită.
La acel moment, potrivit Profit.ro, registrul nu fusese validat de Comisia Europeană și nu era public. Validarea era așteptată odată cu evaluarea cererii de plată nr. 5 din PNRR.
Comunicatul ministerului, preluat de Agerpres, nu precizează calendarul licitațiilor și nici cine poate investi. Estimările guvernamentale citate de Profit.ro indică venituri de circa 33 milioane lei la bugetul de stat în 2026 și o medie de aproximativ 107,2 milioane lei pe an în perioada 2027-2030, dar ele depind de licitații care nu au o dată anunțată.
Autorii analizei din Lawyers Week semnalează și goluri în lege: două căi paralele de desemnare a zonelor, care pot crea blocaje, capacitatea de racordare la rețea tratată drept criteriu doar pentru proiectele solare, deși rețeaua este deja foarte solicitată, și lipsa unui termen pentru interoperabilitatea ghișeului unic.
Până la publicarea registrului, validarea europeană și primele licitații, cifra de 32.000 de hectare descrie terenuri desemnate, nu proiecte demarate.
