O instanță a respins acțiunea Bankwatch România de anulare a acordului de mediu pentru hidrocentrala Livezeni-Bumbești de pe Jiu, potrivit GorjOnline, care menționează Curtea de Apel Alba Iulia. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Fostul ministru al Mediului Mircea Fechet, sub al cărui mandat a fost emis acordul, a anunțat soluția pe rețelele sociale, iar investiția depășește 1,1 miliarde lei.
Ce a respins instanța și ce a luat în calcul
Acordul de mediu a fost emis de Ministerul Mediului în vara lui 2025. Instanța a respins acțiunea Bankwatch, cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene și contestarea deciziei ministerului de a scuti parțial proiectul de una dintre etapele evaluării de mediu, potrivit GorjOnline. A fost respinsă și cererea formulată de asociația Ecolegal.
Judecătorii au tranșat pe fond, după ce au respins argumentele ministerului și ale orașului Bumbești-Jiu că Bankwatch nu ar avea interes în cauză. Au respins însă și susținerea Hidroelectrica potrivit căreia scutirea parțială nu putea fi atacată separat. Consiliul Județean Gorj și orașul Bumbești-Jiu au intervenit de partea ministerului și a Hidroelectrica, iar cererile lor au fost admise.
În motivare, instanța a ținut cont că o hotărâre din 2026 a Tribunalului Ploiești produce efecte provizorii de lucru judecat în acest dosar, adică alți judecători examinaseră deja același acord. Bankwatch va plăti Hidroelectrica 537 lei cheltuieli de judecată.
Într-o etapă anterioară a litigiului, o cerere de suspendare a acordului fusese respinsă ca inadmisibilă, potrivit Energynomics.
🗞️ Citește și Acestea
Argumentele din ultimul termen: Bankwatch contra Hidroelectrica
Avocata Bankwatch a susținut că asociația are calitate procesuală și că scutirea parțială a fost un act separat, care a schimbat modul de evaluare și a limitat participarea publicului. A mai argumentat că Comisia Europeană nu a acceptat notificarea ministerului drept informațiile cerute de directivă, deci scutirea ar fi invalidă.
Ea a cerut sesizarea CJUE pe regulamentul european de urgență, care presupune că proiectele de energie regenerabilă servesc unui interes public major. Potrivit avocatei, regulamentul vizează proiecte de tip panouri solare, nu o hidrocentrală începută în 2004. Au apărut și argumente noi: o procedură transfrontalieră cu Bulgaria, care ar fi cerut un plan de urgență lipsă din acord, și două avize ale administrației parcului național, între care s-a renunțat la condiția eliminării unor derivații, inclusiv Bratcu, fără date științifice noi.
Reprezentanta juridică a Hidroelectrica a replicat că legea dă ministerului competența de a emite acordul și că scutirea poate fi atacată doar împreună cu acordul. Primul aviz al parcului, a spus ea, privea o altă variantă de proiect, iar al doilea a fost emis după discuții în comitetul tehnic, cu condiții mai stricte. Strategia din 2012 interzice doar proiectele hidro noi, nu o lucrare începută în 2004, iar proiectul este finalizat în proporție de 87%.
Ministerul, Ecolegal, Consiliul Județean și orașul nu au trimis reprezentanți la ultimul termen, deși fuseseră legal citate. Nu am găsit în sursele consultate o reacție publică a Hidroelectrica la hotărâre, în afara pledoariei din sală.
Un proiect început în 2004 și blocat o dată de instanțe
Amenajarea Livezeni-Bumbești face parte din ansamblul de pe Jiu, ale cărui lucrări au început în 2004 și au fost oprite în 2017, când Curtea de Apel București a anulat definitiv autorizațiile de construire. Guvernul a declarat proiectul de utilitate publică și interes național în 2024, ceea ce a făcut posibilă reluarea lucrărilor, conform Antena 3.
Potrivit estimărilor Hidroelectrica din 2024, amenajarea ar putea livra circa 259 GWh pe an în sistemul energetic, suficient pentru peste 85.000 de gospodării, și ar reduce emisiile cu peste 200.000 de tone de gaze cu efect de seră anual. Fechet a invocat aceeași cifră de gospodării și a amintit că proiectul a fost declarat de importanță națională majoră de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Separat de proces, Bankwatch a susținut, înaintea adunării acționarilor Hidroelectrica din vară, că documentele prezentate acționarilor descriu o variantă care contrazice acordul de mediu. Organizația a arătat că documentația păstrează captarea râului Dumitra și indică un debit de servitute de 2,7 m³/s, de trei ori mai mic decât cel din acord, potrivit Radio Infinit.
Hidroelectrica a respins acuzațiile, potrivit AS in Gorj. Hotărârea de acum nu tranșează această dispută.
Ce cere Fechet ministerului după decizie
Fechet a transmis că se așteaptă la recurs, termenul fiind de 15 zile, și a cerut conducerii actuale a ministerului să apere ferm acordul în apel. A îndemnat autoritățile să acționeze similar pentru alte proiecte hidroenergetice blocate, de la Răstolița la Cornetu-Avrig.
Acordul a fost validat doar în prima instanță, iar un alt dosar privind același acord, deschis la Ploiești, se află pe rolul Înaltei Curți după recursul Ecolegal, ceea ce înseamnă că soarta hidrocentralei de pe Jiu nu este încă tranșată definitiv.
