Seceta din Europa Centrală a împins nivelul Dunării la minime record, iar guvernele din regiune iau măsuri de urgență pentru a evita o criză energetică, potrivit Euronews. Debitul fluviului a scăzut în România la aproximativ 1.500 m³/s, iar centralele hidroelectrice din Serbia și cea nucleară de la Paks, din Ungaria, își reduc producția.
România: explozii controlate și apel la reducerea consumului
Marina română a efectuat o explozie controlată pentru a elibera o stâncă lângă brațul Bala, astfel încât să rămână suficientă apă pentru centrala nucleară de la Cernavodă. Autoritățile au oprit deja una dintre cele două unități.
Premierul Ilie Bolojan a cerut populației să își reducă voluntar consumul de electricitate în orele de vârf din seară. El a avertizat că și al doilea reactor ar putea fi oprit.
Serbia: Djerdap la 20% și 30% din capacitate
Guvernul sârb a redus producția unor hidrocentrale. Djerdap I și Djerdap II, care asigură aproximativ 18% din electricitatea Serbiei, au coborât la 20%, respectiv 30% din capacitate, potrivit ministrei Energiei, Dubravka Đedović.
Pentru hidrocentrale, mecanismul este direct: mai puțină apă în fluviu înseamnă mai puțină electricitate produsă. Efectul se vede imediat în cifra de capacitate utilizată.
🗞️ Citește și Acestea
Ungaria: Paks, aproape de prima oprire completă din 44 de ani
Premierul Péter Magyar a anunțat că una dintre ultimele două unități în funcțiune la centrala nucleară Paks urma să se oprească, lăsând o putere de 240 MW. Se aștepta ca centrala să se oprească complet pentru prima dată în 44 de ani.
Ulterior, Magyar a spus că prognozele de gestionare a apelor au devenit puțin mai optimiste. Nivelul Dunării era stabil la Paks și la Budapesta, iar ultima turbină continua să producă electricitate.
Potrivit AJOT, care preia informații Reuters, centrala Paks are circa 2 GW și asigură în mod normal aproximativ jumătate din electricitatea Ungariei. Ea funcționa la puțin peste 10% din capacitate.
Cei 240 MW rămași reprezintă 12% din 2.000 MW, un calcul propriu care confirmă cele două relatări: nu există contradicție între cifra de 240 MW și cea de puțin peste 10% din capacitate.
Măsurile pe partea cererii: România și Ungaria
Potrivit Reuters, redat de AJOT, premierul Ilie Bolojan a spus că Dacia și Ford își opresc producția de automobile pentru o perioadă, ceea ce reduce consumul cu circa 200 MW. Reducerile voluntare ale gospodăriilor și companiilor au diminuat cererea cu 700 MW într-o singură zi.
Ungaria a spus că poate menține în funcțiune ultima turbină de 240 MW de la Paks încă o perioadă scurtă. Măsurile românești privesc deci cererea, iar cele maghiare privesc cât timp mai poate produce centrala.
Același fluviu, trei mecanisme diferite
Situația celor trei state nu este identică. În România și Ungaria, producția nucleară depinde de apa din fluviu, iar un debit prea mic limitează funcționarea reactoarelor. În Serbia, hidrocentralele produc mai puțin pentru că debitul care le învârte turbinele este mai mic.
Euronews leagă seceta de valul de caniculă care afectează o mare parte a Europei. Cauza comună este meteo, dar efectele trec prin sisteme energetice diferite, cu măsuri diferite.
Reuters notează că seceta și căldura au coborât nivelul râurilor în mare parte din Europa, nu doar pe Dunăre.
Ce se știe și ce nu
Cifra de 1.500 m³/s pentru debitul din România este prezentată de sursă ca o valoare raportată, nu verificată independent în text. Sursa nu oferă un calendar pentru revenirea la un nivel normal al Dunării.
Nici prognozele mai optimiste din Ungaria nu sunt însoțite de cifre, iar Euronews nu spune cât ar putea dura oprirea parțială a centralelor. Pentru cititori, singura concluzie sigură este că trei state cu sisteme diferite iau acum măsuri de urgență pe baza aceluiași parametru, nivelul Dunării.
