Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a spus că unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă ar putea reporni în jurul mijlocului lunii noiembrie, dacă prognozele privind debitul Dunării se confirmă, potrivit Newsweek România. Repornirea reactorului de la Cernavodă ar însemna revenirea în sistem a unei centrale care asigura, înainte de oprire, circa 20% din energia electrică produsă.
Ce arată prognoza: 1.800 m³/s față de o medie de 4.700
Debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, va crește la aproximativ 1.800 m³/s în perioada următoare, potrivit prognozei INHGA, redată de Economedia.ro. Media multianuală a lunii noiembrie este de 4.700 m³/s, deci debitul prognozat reprezintă circa 38% din ea, un calcul al redacției.
Pentru întreaga lună, hidrologii estimează un maxim de 2.000 m³/s și un minim de 1.400 m³/s. Regimul general al râurilor va fi de 30-50% din mediile multianuale, ceea ce înseamnă că și în cel mai bun caz debitul rămâne sub jumătate din normal.
Miza se vede în sistem. Cele două reactoare însumează circa 1.400 MW, deci fiecare are aproximativ 700 MW, iar repornirea unuia singur ar echivala cu circa 22% din importul net de 3.186 MW înregistrat la vârful de seară, potrivit Economedia.ro. Procentul este un calcul al redacției și presupune că unitatea ar funcționa la putere nominală.
Unitatea 1 a fost oprită controlat în vară, iar Unitatea 2 la aproximativ două săptămâni după ea, pe măsură ce Dunărea a scăzut. Nuclearelectrica a precizat că ambele unități sunt păstrate în stare sigură de oprire și că nu există risc pentru siguranța nucleară.
🗞️ Citește și Acestea
Măsurile hidrotehnice nu au dat rezultatul sperat
Ministrul a spus că măsurile analizate încă din vară pentru a aduce mai multă apă la priza sistemului de răcire nu au produs efectul așteptat. Printre măsurile anunțate atunci s-au numărat dragări și scufundarea controlată a unor barje, pentru redirijarea debitului către priza centralei, potrivit Economedia.ro.
Sursele consultate nu raportează rezultatul fiecărei intervenții în parte. Se știe doar concluzia ministrului, că efectul nu a fost cel așteptat.
Mesajul ministrului vine cu o rezervă importantă: Chisăliță a considerat că un interval de circa două săptămâni este realist, dar a avertizat că modificarea prognozelor poate muta repornirea mai devreme sau mai târziu. Debitul crescuse semnificativ în ultimele două săptămâni, însă nu destul pentru repornire.
În materialele consultate nu apare un prag numeric al debitului sau al nivelului apei de la care o unitate poate reporni în siguranță. Nici Nuclearelectrica, nici Transelectrica nu au publicat o astfel de valoare.
Două mesaje diferite în câteva zile
La scurt timp după declarația ministrului, Guvernul a prelungit, până la finalul lunii noiembrie, măsura care îi permite Transelectrica să limiteze consumul industrial și exporturile în criză. Motivul oficial, relatat de Profit.ro, este că prognoza Dunării nu oferă o perspectivă sigură de repornire în noiembrie.
Cele două poziții nu se exclud neapărat. Prima este o țintă condiționată de prognoză, iar a doua este o ipoteză de planificare pentru perioada în care sistemul trebuie protejat.
Costul opririi: 900 MW din contracte și un buget redus
Oprirea celor două reactoare a scos din sistem circa 900 MW acoperiți prin contracte bilaterale ale Nuclearelectrica, care au trebuit înlocuite cu achiziții de pe piață, potrivit Ziare.com.
Efectul se vede și în bugetul companiei. Bugetul rectificat reduce profitul net estimat cu 43%, de la 2,06 la 1,18 miliarde lei, arată Bursa.ro, iar acțiunile au scăzut cu 32,1% în al treilea trimestru.
Cifra care rămâne fără răspuns este debitul necesar: ministrul a dat un ordin de mărime de două săptămâni, Guvernul a planificat măsurile de criză pe toată luna noiembrie, iar niciuna dintre părți nu a spus ce valoare a Dunării ar permite efectiv repornirea.
