România a importat la vârful de seară 3.186 MW, aproape de plafonul tehnic al rețelei, în timp ce ambele reactoare de la Cernavodă rămân oprite din cauza secetei, arată datele Transelectrica citate de Economedia.ro. Importurile de energie electrică au acoperit circa 43% din consumul de 7.381 MW, iar iarna cererea poate urca cu aproximativ 1.000 MW.
Marja de 200 MW dintre import și plafonul rețelei
Capacitatea de import a sistemului este de aproximativ 3.400 MW, potrivit Economedia.ro. Importul de la ora 18:00 a lăsat astfel o marjă de circa 200 MW, un calcul al redacției pe cifre rotunjite.
Cele două reactoare de la Cernavodă, care însumează aproximativ 1.400 MW, lipsesc din sistem. Hidrocentralele furnizează seara în jur de 1.600-1.700 MW, iar centralele pe cărbune circa 800 MW, conform aceleiași analize.
Cifrele descriu puterea la o oră anume, în MW, nu energia livrată într-o zi întreagă, în MWh. De aceea ele arată cât de aproape este rețeaua de limită la vârf, nu cât se importă în total. Sursa nu raportează nici prețul energiei la acea oră, deci nu se poate spune cât a costat importul.
Nivelul actual contrastează cu cel din prima parte a toamnei, când Economedia.ro relata un deficit de 1.200-1.300 MW, acoperit în principal din import la vârfurile de seară. Atunci vântul ținea importul sub 2.000 MW, potrivit Ministerului Energiei, iar secretarul de stat Cristian Bușoi spunea că securitatea aprovizionării nu era pusă în discuție. Importul de acum este de aproape două ori și jumătate mai mare, dar condițiile nu sunt identice: consumul este mai ridicat, iar producția eoliană variază de la o zi la alta.
🗞️ Citește și Acestea
Transelectrica poate ordona, în ultimă instanță, limitarea consumului marilor consumatori industriali, pentru a proteja gospodăriile și instituțiile publice. Măsura a fost prelungită până la finalul lunii noiembrie și se aplică doar dacă sistemul o cere, potrivit Profit.ro.
Ce se întâmplă la ger: un calcul al redacției
La ora 18:00, producția internă a fost de aproximativ 4.200 MW, adică diferența dintre consumul de 7.381 MW și importul net de 3.186 MW. Dacă iarna consumul urcă la 8.300-8.400 MW, iar producția internă rămâne la același nivel, necesarul de import ar ajunge la circa 4.100-4.200 MW.
Față de plafonul de 3.400 MW, ar rămâne neacoperiți aproximativ 700-800 MW. Calculul este orientativ: nu ține cont de vânt, de debitul hidrocentralelor sau de unitățile care ar putea intra în sistem până atunci.
Scenariul Asociației Energia Inteligentă (AEI), prezentat de Ziare.com, pornea de la un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW. Rezulta un gol de 2.700 MW, din care 2.500 MW ar fi venit din import.
Producția internă calculată mai sus este cu circa 700 MW mai mică decât cea din scenariul AEI. Comparația este aproximativă, fiindcă cifrele nu provin din aceeași oră și din aceeași zi.
Mintia, Iernut, Kozlodui: ce ar putea ușura presiunea
Repornirea unui reactor de la Cernavodă depinde de debitul Dunării. Economedia.ro notează că pentru noile capacități de la Mintia nu există o confirmare oficială, deși oficialii ar fi vorbit despre circa 1.000 MW până la finalul anului.
Centrala Romgaz de la Iernut, de 430 MW brut, ar trebui să intre în funcțiune până la finalul anului, potrivit conducerii companiei. Ar acoperi aproximativ 16% din golul de 2.700 MW din scenariul AEI, calcul prezentat de Ziare.com.
Unitatea 6 de la Kozlodui, în Bulgaria, de circa 1.000 MW, era oprită pentru revizie, iar încheierea ei era estimată spre finalul toamnei. Cât din această energie ajunge în România depinde de consumul și de producția Bulgariei.
Transelectrica și Ministerul Energiei nu au dat, în sursele consultate, un punct de vedere separat despre nivelul importului de la vârf.
Deocamdată, singurele cifre confirmate sunt cele de pe rețea: un import aflat la aproximativ 200 MW de plafon, într-un sistem fără cele două reactoare de la Cernavodă, înaintea sezonului cu cerere maximă.
