Bulgaria are în operare peste 6 GW de baterii de stocare, cu o capacitate de peste 19 GWh, iar sistemele de câteva ore schimbă felul în care se echilibrează rețeaua, iar cifrele ei sunt de peste șase ori mai mari decât cele ale României, potrivit Economica.net. Pentru România, care importă energie de seară din Bulgaria, comparația contează direct, iar diferența se vede și în prețuri.
Cât au crescut bateriile bulgare în cinci luni
Capacitatea în operare a ajuns la 6,23 GW în toamnă, față de 5,41 GW la jumătatea verii și 3,43 GW la finalul primăverii, potrivit Balkan Green Energy News. Creșterea de aproape 2,8 GW s-a produs în doar cinci luni.
Stocarea totală depășește 19 GWh, ceea ce înseamnă o durată medie de peste trei ore. Dominante sunt sistemele de patru ore.
Raportul dintre cele două cifre arată durata: 19 GWh împărțiți la 6,23 GW dau aproximativ trei ore de funcționare la putere maximă. Așa se explică de ce bateriile pot acoperi vârful de seară, nu doar variațiile de câteva minute ale rețelei.
Titlul Economica.net vorbește și despre stocare de opt ore, dar Balkan Green Energy News menționează cel mult un proiect de cinci ore. Afirmația cu opt ore nu a putut fi confirmată din raportarea operatorului.
🗞️ Citește și Acestea
Cum se compară 85% din vârful de consum cu alte piețe
Bateriile bulgare echivalează cu aproximativ 85% din capacitatea fotovoltaică de 7,3 GW și cu circa 85% din vârful de consum al țării. Pentru comparație, raportul este de 17% în Texas și în Marea Britanie, 23% în Australia și 33% în California.
Aceste procente vin din raportarea Balkan Green Energy News, care folosește vârful de consum ca bază.
În prima parte a toamnei, bateriile au livrat în medie 18 GWh pe zi, după ce au absorbit 19,9 GWh. Diferența reprezintă pierderile de conversie, inevitabile în orice sistem de stocare.
Prețul angro rămâne totuși ridicat în Bulgaria, deși exporturile nete au crescut puternic. Bateriile mută energia de la prânz spre seară, dar nu elimină scumpirile cauzate de alți factori.
România: 989 MW instalați, dar mii de MW pe hârtie
În vară, România avea în operare 989 MW și 1.975 MWh de baterii, potrivit datelor Transelectrica citate de Economica.net. Bulgaria are de peste șase ori mai multă putere instalată, deși cifrele sunt din momente diferite.
Raportul dintre energie și putere arată și o diferență de durată. Bateriile românești au în medie circa două ore (1.975 MWh la 989 MW), față de peste trei ore în Bulgaria. Pentru vârful de seară, orele în plus contează la fel de mult ca megawații.
ANRE a raportat 143 de proiecte avansate, însumând 9.147 MW, dintre care 36, cu 2.050 MW, erau așteptate în acest an. Cea mai mare baterie din România, de 200 MW și 400 MWh, se află la Florești și aparține Nova Power & Gas.
Discrepanța dintre hârtie și teren este mare. Din cei 65,3 GW cu aviz tehnic de racordare valabil, doar 3,38 GW aveau autorizație de înființare, potrivit StartupCafe.
Ce costă lipsa stocării în orele de seară
Același material descrie un exemplu din primăvară: România a exportat în orele de prânz la circa 50 EUR/MWh și a importat seara la până la 250 EUR/MWh. Importurile din Bulgaria au însumat aproximativ 33,4 milioane EUR, față de exporturi de circa 5 milioane EUR.
Exact asta rezolvă bateriile: energia solară ieftină de la prânz este folosită seara, în loc să fie vândută ieftin și cumpărată scump. Statul român a pus la dispoziție o schemă de ajutor de stat de 150 milioane EUR, aprobată de Comisia Europeană.
Cifrele bulgare arată ce se poate construi în câteva luni, iar cele românești arată cât de mult din cele 65,3 GW cu aviz rămâne încă pe hârtie.
