Un kilowatt-vârf de panouri fotovoltaice orientate spre sud produce în România între 1.049 kWh pe an la Brașov și 1.265 kWh pe an la Craiova, potrivit unei analize Energis pe datele PVGIS. Producția panourilor fotovoltaice este cea mai mare în sudul țării, în Câmpia Română și în Dobrogea, iar diferența dintre extreme ajunge la circa 21%. Pe acoperișul unei case, orientarea contează totuși mai mult decât județul.
Kilowatt-vârful (kWp) este puterea nominală a panourilor în condiții standard de test. Producția anuală se exprimă în kWh pentru fiecare kWp instalat, ceea ce face valorile comparabile între sisteme de mărimi diferite.
Primele și ultimele cinci județe, după producția unui kWp
În frunte se află Dolj (Craiova), cu 1.265 kWh/an, Constanța, cu 1.263, Călărași, cu 1.258, Giurgiu, cu 1.255, și Tulcea, cu 1.254. București are 1.247 kWh/an.
La coadă sunt Brașov, cu 1.049 kWh/an, Caraș-Severin (Reșița), cu 1.081, Maramureș (Baia Mare), cu 1.111, Suceava, cu 1.138, și Sălaj (Zalău), cu 1.145.
Pe regiuni, Sud-Muntenia, București-Ilfov, Oltenia și Sud-Estul au medii între 1.243 și 1.247 kWh. Vestul, Nord-Estul, Centrul și Nord-Vestul se situează între 1.152 și 1.167 kWh.
🗞️ Citește și Acestea
Ce înseamnă pentru un sistem de 5 kWp
Producția crește proporțional cu puterea instalată, deci un sistem de 5 kWp produce de cinci ori valoarea pentru 1 kWp. La Constanța ajunge la 6.315 kWh/an, la București la 6.235, la Timișoara la 6.050, la Cluj-Napoca la 5.850, la Iași la 5.825 și la Brașov la 5.245.
Același sistem produce la București cu circa 385 kWh pe an mai mult decât la Cluj-Napoca, adică cu aproximativ 7%. Pentru a produce cât 5 kWp la București, un sistem la Brașov ar avea nevoie de circa 5,9 kWp (calcul al redacției, pe cifrele de mai sus).
La Craiova, 5 kWp ar produce 6.325 kWh pe an, cu 1.080 kWh mai mult decât la Brașov. Procentul depinde de baza de calcul: Craiova produce cu circa 21% mai mult decât Brașovul, dar Brașovul produce cu circa 17% mai puțin decât Craiova (calcul al redacției).
Orientarea și înclinarea contează mai mult decât județul
În cele 11 județe din sudul țării în care montează firma autoare a analizei, un kWp produce între 1.226 kWh (Prahova) și 1.263 kWh (Constanța). Diferența dintre ele este de doar 3%.
Orientarea și înclinarea schimbă mult mai mult. La București, față de panourile spre sud, la unghiul optim, producția scade cu circa 6% spre sud-est sau sud-vest și cu circa 20% spre est sau vest.
Pe un acoperiș puțin înclinat, la 15 grade, pierderea este de circa 5%, iar panourile montate orizontal produc cu circa 14% mai puțin.
Vara și iarna, pe aceleași panouri
La București, un kWp produce 144 kWh într-o lună de vară și 52 kWh în plină iarnă, de aproape trei ori mai puțin. Cele patru luni reci, de la finalul toamnei până la sfârșitul iernii, aduc împreună circa 20% din producția anului.
Zăpada care rămâne zile întregi pe panouri scade și mai mult producția de iarnă, notează analiza.
De ce Brașovul iese ultimul și cum se citesc cifrele
Brașovul și Reșița sunt aproape de munte, iar relieful ascunde soarele când e jos pe cer, mai ales iarna. Fără această umbră, PVGIS ar da 1.095 kWh la Brașov și 1.134 kWh la Reșița, așa că o casă pe teren deschis poate produce mai mult decât valoarea din tabel.
Valorile vin din PVGIS 5.3, instrumentul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, ca medii pe 19 ani. De la un an la altul, producția se abate cu între 3% și 5% de la medie, iar cifrele nu includ umbrele de la copaci, clădiri sau coșuri și nici opririle sistemului.
Cifra care rămâne valabilă oricărui județ este cea din analiză: 21% între Brașov și Craiova, dar numai 3% între județele din sud, iar restul diferenței îl face acoperișul.
