Portalul ceh oEnergetice.cz titrează că România a hotărât să construiască șase reactoare modulare mici, dar decizia luată de acționarii companiei de stat Nuclearelectrica pentru reactoarele de la Doicești, bazate pe tehnologia americană NuScale, este condiționată și pornește de la un singur modul de 77 MW. Finanțarea urmează să fie definită în aproximativ șase luni, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan.
Șase module de 77 MW, dar decizia vizează deocamdată unul
Articolul oEnergetice descrie șase module NuScale de câte 77 MW, cu o putere totală de 462 MW, pe amplasamentul unei termocentrale pe cărbune de 600 MW, la circa 90 km de București. Prima unitate ar urma să intre în exploatare comercială în 2033, iar proiectul ar crea aproape 200 de locuri de muncă permanente, circa 1.500 în construcție și 2.300 în producție, asamblare, operare și mentenanță. Pregătirile au început în 2019, iar compania de proiect RoPower Nuclear a fost înființată în 2022, potrivit aceleiași surse.
Din raportul curent al Nuclearelectrica rezultă însă că decizia deschide faza Pre-EPC, estimată la circa 15 luni, nu construcția celor șase module. Potrivit World Nuclear News, faza urmărește un buget estimat de clasa 2, alegerea contractorilor și stabilirea structurii contractuale, inclusiv extinderea licenței tehnologice NuScale și acorduri privind evaluarea impactului asupra mediului.
Până în primăvara lui 2026, RoPower Nuclear, compania de proiect, intenționează să încheie investigațiile geotehnice, să continue licențierea și să finalizeze negocierile pentru contractul pre-EPC. În aceeași perioadă ar urma să fie identificate lanțurile de aprovizionare și contractate echipamentele cu termen lung de fabricație.
Finanțarea: scrisori de interes de până la 4 miliarde de dolari
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, potrivit World Nuclear News, despre o investiție de între 6 și 7 miliarde de dolari, care se va face abia după găsirea unei formule de finanțare. Aceeași publicație notează că DFC și EXIM au emis scrisori de interes de până la 1 miliard, respectiv 3 miliarde de dolari pentru faza de implementare.
🗞️ Citește și Acestea
Adunate, cele două scrisori acoperă cel mult 4 miliarde de dolari (calcul propriu), mai puțin decât investiția indicată de premier, și nu echivalează cu o finanțare aprobată. EXIM aprobase deja, în 2024, un împrumut de aproape 100 de milioane de dolari pentru servicii pre-proiect.
Ministerul Energiei anunțase, la finalul lui 2025, că a fost identificată o soluție pentru finanțarea etapei curente și că proiectul va fi deschis investitorilor după studiul de fezabilitate. Următoarele șase luni sunt dedicate structurării financiare și consolidării parteneriatelor, inclusiv discuțiilor cu potențiali investitori.
Condițiile deciziei finale nu sunt publice
Potrivit POWER Magazine, documentele prezentate acționarilor stabilesc condiții obligatorii pentru fezabilitatea proiectului, iar nerespectarea oricăreia ar face investiția nefezabilă. Condițiile figurează în anexe acoperite de un acord de confidențialitate de opt ani, astfel că nu pot fi verificate public.
Nuclearelectrica spune că urmărește construirea unui cadru de sprijin și cooperare cu parteneri și autorități. Despre conținutul concret al condițiilor, sursele consultate nu oferă detalii.
Ce spun Ghiță, Nae și Mureșan despre proiect.
Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a descris reactoarele modulare drept o soluție pentru securitate și independență energetică, potrivit World Nuclear News. Directorul general al RoPower Nuclear, Valentin Ovidiu Nae, a vorbit despre o oportunitate pentru România de a demonstra că se află în prima linie a energiei nucleare.
Teofil Mureșan, fondatorul și președintele E-INFRA, a spus că este convins că, împreună cu partenerii americani, se vor găsi soluții. Formularea lasă de înțeles că o parte dintre aceste soluții, în primul rând cele de finanțare, urmează încă să fie găsite.
Cernavodă 3 și 4, reperul din aceeași presă
Articolul oEnergetice amintește și celălalt proiect nuclear major al țării: două unități CANDU de câte 700 MW la Cernavodă, cu lucrări începute în anii 1980 și un cost estimat la circa 7 miliarde de euro.
Cifrele nu se compară direct, pentru că au monede și perimetre diferite, dar ordinul de mărime este același: aproximativ 7 miliarde pentru 1.400 MW la Cernavodă și între 6 și 7 miliarde de dolari pentru 462 MW la Doicești. Premierul însuși a prezentat retehnologizarea unității 1 și cele două reactoare noi de la Cernavodă drept variante mai fezabile pe termen scurt, potrivit Capital.
Titlul din presa cehă surprinde direcția proiectului, dar nu și gradul de certitudine: votul acționarilor deschide faza Pre-EPC, iar cele șase module depind de contracte și de o finanțare încă nedefinite.
