Profitul Hidroelectrica a ajuns la 3,303 miliarde lei în 2025, cu 20% sub nivelul din 2024, după ce seceta a redus producția netă la 11.847 GWh, mai mică cu 15% decât în anul precedent. Veniturile consolidate au crescut totuși cu 5%, la 9,6 miliarde lei, în timp ce EBITDA a coborât cu 17%, arată raportul preliminar transmis Bursei de Valori București.
Raportul către BVB: venituri de 9,6 miliarde lei și marjă EBITDA de 48%
Compania a raportat un profit net consolidat de 3.303 milioane lei, față de 4.128 milioane lei în 2024, iar profitul pe acțiune a coborât de la 9,19 lei la 7,34 lei, tot cu 20%. Profitul din exploatare a fost de 3.651 milioane lei, cu 20% mai mic decât în anul precedent.
EBITDA a ajuns la 4.579 milioane lei, cu 17% sub nivelul din 2024, iar marja EBITDA a scăzut de la 60% la 48%. Raportat la venituri, profitul net a reprezentat circa 34%, față de circa 45% în 2024, conform calculelor din cifrele raportului.
Veniturile din furnizarea de energie au crescut cu 48%, la 3,448 miliarde lei, iar rezultatul net a fost cu circa 10% peste estimările bugetului rectificat, potrivit Energynomics. Președintele Directoratului, Bogdan Badea, numise 2025 cel mai secetos an din istoria companiei și estimase, la finalul toamnei, un profit de aproximativ 3 miliarde lei și o producție de puțin peste 11 TWh, potrivit aceleiași publicații.
Rezultatul final, de 3,303 miliarde lei și 11,85 TWh, a depășit ambele estimări.
🗞️ Citește și Acestea
Seceta și energia cumpărată: ce a apăsat rezultatele
Raportul leagă scăderea rezultatelor de condițiile hidrologice nefavorabile. Debitul mediu al Dunării în primul trimestru a fost de 4.257 mc/s, cu aproximativ 40% sub nivelul din trimestrul similar din 2024.
Veniturile din vânzările angro au scăzut, pe întregul an, cu circa 22%, după un recul de 53% în primul trimestru. Producția s-a redresat în trimestrele trei și patru, cu ajutorul unor condiții hidrologice mai bune în ultimul, potrivit Energynomics.
Prețul mediu angro de vânzare a crescut cu 16%, la 553 lei/MWh, de la 476 lei/MWh, în principal prin tranzacționarea pe piețele forward, după încetarea mecanismului MACEE la începutul lui 2025. Creșterea nu a compensat însă integral pierderea de volum.
Costul energiei achiziționate a urcat cu 336%, la 911 milioane lei, pe fondul producției reduse și al cererii mai mari din segmentul de furnizare. Creșterea absolută, de circa 700 de milioane lei, se compară cu o scădere a EBITDA de circa 900 de milioane lei (calcule din cifrele raportului).
Veniturile din echilibrare au scăzut cu 69%, la 267 milioane lei, pe fondul unui volum vândut cu 64% mai mic.
Costurile de transport și distribuție au crescut cu 33%, la 1,635 miliarde lei, iar cheltuielile cu personalul cu 15%, la circa 1,02 miliarde lei. Costurile de prelucrare a apei au scăzut cu 14%, la 445 milioane lei, potrivit Energynomics.
Investiții de 781 milioane lei, cu retehnologizarea pe primul loc
Investițiile au crescut cu 32%, de la 591 la 781 milioane lei, arată Capital. Retehnologizarea a absorbit 428 milioane lei, cu 59% mai mult, adică peste jumătate din total, iar proiectele de dezvoltare au urcat cu 105%, la 209 milioane lei.
Mentenanța a ajuns la 113 milioane lei (+36%), iar dotările independente la 31 milioane lei (+94%). În 2024 existase și o linie separată de 120 de milioane lei pentru alte active, care nu mai apare în 2025, astfel că investițiile curente au crescut, în calcul propriu, cu circa 66%, mult peste ritmul de 32% al totalului.
Cifrele arată că, la o producție de 11.847 GWh, prețurile mai mari au amortizat doar în parte pierderea de volum: veniturile au crescut cu 5%, dar EBITDA a scăzut cu 17%, iar costurile, între care energia cumpărată de 911 milioane lei, au urcat mai repede decât veniturile.
