Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele României împotriva legii prosumatorilor, potrivit Alba24. Textul modifică Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și împarte prosumatorii în categorii, după puterea instalată pe loc de consum. Decizia nu schimbă însă facturile imediat, fiindcă legea trebuie promulgată, iar ANRE trebuie să își adapteze normele.
Ce a decis CCR și cum s-a ajuns la decizie
Decizia Curții este definitivă și general obligatorie, ca orice decizie a CCR. Ea clarifică doar dacă legea poate merge mai departe, nu când ajung noile reguli pe factură.
Legea a fost adoptată inițial de Parlament în 2023, iar fostul președinte Klaus Iohannis a cerut reexaminarea. După reexaminare, Camera Deputaților a adoptat forma finală în toamna lui 2025, iar președintele Nicușor Dan a sesizat CCR, susținând că Parlamentul a depășit limitele cererii de reexaminare și a introdus soluții noi, potrivit Economica.net.
Președintele APCE, Dan Pîrșan, a transmis că decizia este „un moment important pentru viitorul energiei din România”. APCE este în conflict cu ANRE pe tema decontării energiei încă din 2022.
Pragurile de putere: cine primește ce compensare
Miezul legii este împărțirea pe praguri, fiecare cu regimul ei, potrivit analiza GreenLead. Un prosumator care înțelege în ce treaptă se află știe de pe acum la ce compensare să se aștepte:
🗞️ Citește și Acestea
- până la 27 kW pe loc de consum, doar persoane fizice: suma rezultată din compensare poate plăti facturile de electricitate și de gaze, la același furnizor, ca opțiune contractuală de minimum 12 luni;
- până la 200 kW: compensare cantitativă lunară 1:1, la prețul energiei active din contract, fără TVA, tarife de rețea, taxe sau costuri de dezechilibru;
- între 200 și 400 kW: fără compensare cantitativă, doar regularizare financiară, la prețul mediu ponderat de pe PZU din luna producției;
- orice putere, pentru autoritățile publice cu capacități din fonduri publice: compensare sau regularizare, la cerere.
O gospodărie cu un sistem de 10 kW intră în prima treaptă, în timp ce un sistem de 35 kW, al unei firme mici sau al unei primării, intră în treapta de până la 200 kW.
Sub pragul de 27 kW, prosumatorul persoană fizică nu are obligația de a emite factură, iar opțiunea de a plăti facturi din compensare se aplică pentru toate locurile de consum din portofoliul aceluiași furnizor.
Cifra de 900 kW, care apare în unele discuții despre lege, aparține unei forme anterioare a textului și nu mai figurează în varianta finală, potrivit aceleiași surse.
Compensarea 1:1 are termen, iar regimul actual rămâne până atunci
GreenLead arată că regimul de compensare cantitativă pentru instalațiile de până la 200 kW este garantat doar până la finalul lui 2030. După acest termen, toți prosumatorii ar trece pe regularizare la prețul de pe PZU.
Pentru cine își calculează acum amortizarea pe 10-12 ani, termenul este o variabilă de calcul, nu un detaliu. Regimul actual permite reportul excedentului pe până la doi ani, termen care a stat în centrul conflictului dintre APCE și ANRE încă de la Ordinul ANRE nr. 15/2022, potrivit Avocatnet.
De ce decizia nu schimbă încă nicio factură
Legea nu se aplică de la sine. Trebuie promulgată și publicată, iar apoi ANRE are obligația de a modifica metodologia de comercializare a energiei produse de prosumatori, într-un termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare.
Printre sursele consultate nu apare un calendar anunțat de ANRE pentru normele de aplicare. Până atunci, prosumatorii rămân sub regimul actual, iar noile praguri nu se aplică facturilor.
Rămân deschise, potrivit GreenLead, modul concret de calcul lunar al compensării, tratamentul soldului neutilizat la schimbarea furnizorului și regimul contractelor aflate deja în derulare. Toate trei depind de normele ANRE, nu de decizia Curții.
Decizia CCR limpezește că legea poate merge mai departe, dar pentru un prosumator care calculează acum amortizarea contează două repere, nu data deciziei: momentul în care ANRE își adaptează normele și finalul lui 2030, când compensarea 1:1 se încheie.
