Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, a cerut la reuniunea Consiliului TTE Energie de la Luxemburg ca măsurile europene să țină cont de presiunea asupra facturilor, de siguranța aprovizionării în iarna 2026-2027 și de competitivitatea industriei, potrivit Agerpres. Pozițiile României au venit într-o dezbatere între miniștrii europeni despre tarifele de rețea, securitatea energetică și cadrul energetic de după 2030.
Tarifele de rețea, tema pe care miniștrii au cerut ghidaj politic
Miniștrii europeni au purtat o dezbatere de politici pe propunerea de regulament privind tarifele de rețea, care modifică Regulamentul (UE) 2019/943, potrivit documentului pregătitor al Consiliului UE. Propunerea este una dintre măsurile cerute de Consiliul European în primăvara lui 2026, pentru reducerea tuturor componentelor prețului la electricitate.
Textul urmărește ca tarifele să răsplătească utilizarea eficientă a rețelei, cu semnale de preț legate de locație și de ora consumului, plus o structură comună de tarif, comparabilă între statele membre.
Documentul Consiliului cere miniștrilor ghidaj politic pe două chestiuni: modul de proiectare a tarifelor și taxarea electricității. Mai multe state susțin electrificarea, dar spun că taxarea ține de articolul 113 din tratat, care cere unanimitate.
România a susținut tarife transparente, care să limiteze costurile nejustificate fără să blocheze investițiile necesare. Chisăliță a cerut ca ritmul electrificării să fie legat de energia disponibilă, de capacitatea rețelelor și de posibilitățile de investiții ale populației și companiilor. Pe taxare, poziția României este că subiectul se discută în cadrul dreptului fiscal al UE, cu respectarea competențelor naționale și a unanimității.
🗞️ Citește și Acestea
Ministrul a publicat și un mesaj pe Facebook despre participarea la reuniune.
Iarna 2026-2027: întâlnire urgentă a miniștrilor și revizuirea cadrului de securitate
Agenda reuniunii a inclus un schimb de opinii despre securitatea energetică în această iarnă și pe termen lung, la care au participat miniștrii Energiei din Ucraina și din Republica Moldova. Chisăliță a susținut o reuniune urgentă a miniștrilor energiei și finanțelor înainte de sezonul rece și diversificarea rutelor de aprovizionare, a precizat Agerpres.
El a cerut Comisiei Europene să prezinte curând propunerea de revizuire a cadrului european de securitate energetică, cu accent pe riscurile climatice, având ca exemplu seceta din vară.
Accentul are și o explicație internă. Oprirea Unității 1 de la Cernavodă, după scăderea nivelului Dunării, și debitele mici care au redus producția hidro au pus sistemul românesc sub presiune la intrarea în iarnă, așa cum a arătat roEnergy într-o analiză anterioară. Ministrul a purtat și discuții bilaterale cu ministrul moldovean Dorin Junghietu, iar România a reafirmat sprijinul pentru Republica Moldova prin acțiuni europene coordonate.
Nuclear, rafinării și stocarea CO2: restul cererilor Bucureștiului
Pentru perioada de după 2030, România cere neutralitate tehnologică, cu energia nucleară și sursele regenerabile tratate drept complementare, atât în regulile europene, cât și în accesul la finanțare. Chisăliță a cerut și mai multă ambiție pe rețele, interconectări și stocare, pentru a reduce diferențele persistente de preț din sud-estul Europei.
În marja Consiliului a avut loc și reuniunea Alianței Nucleare. Ministrul a cerut statelor partenere să susțină proiectul de retehnologizare de la Cernavodă în timpul consultării publice de 30 de zile a Comisiei Europene, legată de ancheta privind ajutorul de stat pentru Unitatea 1, potrivit Bursa. Sursele consultate nu indică valoarea investiției sau a finanțării.
La rafinării, România a cerut o viziune europeană pe termen lung și includerea tuturor rafinăriilor în dialogul strategic al Comisiei cu industria, indiferent de dimensiune sau locație. Miniștrii au discutat și o declarație comună a asociațiilor din industria carburanților din Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia, România și Slovacia, privind poverile de reglementare și costurile emisiilor.
Într-o discuție inițiată de Belgia, România a susținut un cadru care facilitează investițiile în captarea, transportul și stocarea CO2. Obligațiile de stocare din Regulamentul privind industria cu zero emisii nete trebuie să fie realiste și proporționale, ținând cont de geologie, infrastructura de transport și cererea reală de captare, a mai cerut Chisăliță, care a solicitat și finanțare europeană și mecanisme de partajare a riscului.
Ce nu a decis reuniunea de la Luxemburg
Reuniunea nu a adoptat reguli noi: pe tarifele de rețea a fost o dezbatere de orientare, nu un vot, iar potrivit MLex un acord pentru măsurile de reducere a costurilor la electricitate este vizat pentru finalul lui 2026. Poziția unei țări, cum este cea a României, devine regulă doar dacă se regăsește în textul convenit între state.
Deocamdată, chestiunea concretă rămasă deschisă este taxarea electricității, unde România cere respectarea unanimității, una dintre cele două teme pe care documentul Consiliului cere ghidaj politic.
