Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării provocat de seceta severă, potrivit Capital.ro. Decizia aparține Nuclearelectrica și se bazează pe procedurile pentru secetă severă și pe prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA).
De ce este oprirea preventivă
Nuclearelectrica descrie măsura drept preventivă. Unii parametri legați de nivelul scăzut al fluviului se apropie de limitele de operare, iar compania vrea să păstreze marje de siguranță, potrivit Economica.net.
Compania precizează că menținerea Unității 1 în stare oprită, în siguranță, nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul. Dacă situația hidrologică nu se îmbunătățește, pot fi oprite o unitate sau ambele reactoare.
Nuclearelectrica va anunța printr-un comunicat reconectarea Unității 1 și urmărește îndeaproape nivelul Dunării.
Reactoarele de la Cernavodă folosesc apa fluviului pentru răcire, de aceea debitul și nivelul Dunării sunt parametri de operare, nu simple date meteorologice. Procedurile pentru secetă severă leagă funcționarea unităților de acești parametri.
🗞️ Citește și Acestea
Cifrele Dunării: 1.600 m³/s față de media de 4.700
Prognoza INHGA indică pentru intervalul următor o scădere a debitului la intrarea în țară, la Baziaș, la aproximativ 1.600 m³/s. Media multianuală este de 4.700 m³/s pentru iulie și de 4.300 m³/s pentru august, potrivit datelor citate de Capital.ro.
Cel mai mic debit înregistrat vreodată la intrarea în România a fost de 1.400 m³/s, în 1985, conform Administrației Naționale Apele Române. Prognoza de 1.600 m³/s reprezintă circa o treime din media lunii iulie și se află la doar 200 m³/s peste acel minim istoric. Raportul este un calcul propriu, făcut pe cifrele din sursă.
Unitatea 1, într-o schemă a producției
Unitatea 1 are 700 MW și este cel mai mare generator din sistemul energetic național, notează Economica.net. A fost pusă în funcțiune în 1996 și a produs peste 149 de milioane MWh, evitând emisii de aproximativ 145 de milioane de tone de CO2, cu un factor de capacitate de peste 90%.
Împărțite la cele aproape trei decenii de funcționare, cele 149 de milioane MWh înseamnă o medie de circa 5 TWh pe an, un calcul propriu. Cifra este în linie cu ce poate produce o unitate de 700 MW la un factor de capacitate de peste 90%.
Cele 145 de milioane de tone de CO2 evitate sunt o cifră cumulată, din comunicarea companiei, și acoperă întreaga perioadă de funcționare, nu un singur an. Ea arată contribuția Unității 1 la mixul de producție, nu efectul imediat al opririi.
Nuclearelectrica operează Unitățile 1 și 2, de câte 700 MWe fiecare, și Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitești. În condiții normale, cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României, potrivit relatărilor din presă.
Impactul asupra sistemului: ce se știe și ce nu
Sursele nu cuantifică efectul asupra sistemului dincolo de cei 700 MW ai unității oprite. Nu există o estimare publică a nevoii de import sau a capacităților care vor acoperi golul de producție.
Datele Transelectrica, citate de Economica.net, indicau o indisponibilitate a Unității 1 de cel puțin o săptămână. Nuclearelectrica nu a precizat o dată de repornire, iar aceasta depinde de evoluția debitului Dunării.
Prognoza INHGA acoperă o singură săptămână, deci orice estimare privind repornirea rămâne condiționată de actualizările ulterioare ale institutului. În informațiile citate, Nuclearelectrica nu indică un prag numeric al nivelului sau al debitului la care oprirea devine obligatorie, ci doar parametri care se apropie de limitele de operare.
Oprirea poate fi urmată de cea a Unității 2, ceea ce ar scoate din sistem încă 700 MW. Deocamdată, singura certitudine este că măsura este preventivă, iar durata ei depinde de un parametru pe care Nuclearelectrica nu îl controlează: debitul fluviului.
