Capacitatea fotovoltaică a României a depășit 7.000 MW la finalul lui 2025, după o creștere record de 2,2 GW într-un singur an, iar industria estimează încă 2,5 GW în 2026, relatează Economica.net. Prognoza ar duce țara la aproximativ 9.500 MW, aproape de pragul de 10.000 MW pe care Planul Național Integrat Energie și Climă îl fixează pentru 2030.
Cum s-au adunat cei 2,2 GW din 2025
Datele aparțin Asociației Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA) și au fost publicate inițial de pv magazine. Anul 2025 este al treilea consecutiv de creștere, după 1,7 GW instalați în 2024.
Aproximativ 1 GW a venit de la prosumatori, adică de la consumatori care produc și energie pentru propriul consum, și 1,2 GW din proiecte la scară mare. Segmentul mare aproape s-a dublat, de la 613 MW în 2024.
Capacitatea cumulată se împarte aproape uniform între segmente: circa 1,8 GW în rezidențial, 1,8 GW în comercial și industrial și 3,5 GW în proiecte utility-scale. Suma, de aproximativ 7,1 GW, corespunde pragului raportat de RPIA.
Irene Mihai, director de politici la RPIA, leagă creșterea din rezidențial și din comercial-industrial de subvențiile din PNRR și din Fondul pentru Modernizare. Ea adaugă că șocul din criza energetică din 2022 a făcut din solar o protecție ieftină împotriva volatilității prețurilor.
🗞️ Citește și Acestea
Cu 2,5 GW în 2026, pragul de 10.000 MW rămâne la circa 500 MW distanță
Calculul este simplu: 7.000 MW existenți plus 2.500 MW anunțați dau circa 9.500 MW la finalul lui 2026. Pentru a atinge 10.000 MW în același interval ar fi nevoie de cel puțin 3 GW, adică peste ritmul estimat de industrie.
„Ne așteptăm să adăugăm 2,5 GW până la finalul lui 2026”, a spus Irene Mihai, potrivit Economica.net. Prognoza este împărțită între prosumatori și proiecte la scară mare.
Ținta de 10 GW din plan era stabilită pentru 2030, deci ar putea fi atinsă cu câțiva ani mai devreme. Estimările citate de pv magazine arată că România poate depăși această țintă.
Un reper separat este vârful de producție solară de 1.866 MW, înregistrat la prânz în vara lui 2025, potrivit Transelectrica. Cifra descrie producția dintr-un moment, nu capacitatea instalată, deci nu se compară direct cu cei 7.000 MW.
Licitația CfD și contractele PPA
Contractul pentru diferență stabilește un preț de referință: producătorul primește diferența când piața e sub el și o returnează când piața e peste. Prima licitație de acest tip, cu plată în ambele sensuri, a alocat 1.488 MW de solar în 26 de proiecte. Dacă toate ar fi realizate integral, ele ar însemna cu aproximativ 42% mai mult decât cei 3,5 GW de proiecte mari existente acum.
Până în prezent au fost semnate 29 de contracte de achiziție de energie (PPA): 15 solare, 12 eoliene și 2 hibride solar-eolian. Contractele arată interesul cumpărătorilor, dar nu garantează că proiectele ajung în rețea la termen.
Trei blocaje semnalate de RPIA
Irene Mihai vorbește despre incertitudini care pot încetini ritmul. Prima privește fezabilitatea calendarului de alocare a capacității pe principiul primul venit, primul servit.
A doua este decalajul dintre certificarea activelor și livrarea efectivă în rețea. A treia este participarea redusă a cumpărătorilor de energie, deoarece garanțiile de origine nu pot fi încă tranzacționate.
România a devenit observator în AIB, organizația europeană a organismelor emitente de garanții de origine, în 2025 și urmărește statutul de membru deplin până în ianuarie 2027. Garanțiile de origine sunt instrumentul prin care un cumpărător dovedește că energia contractată provine din surse regenerabile.
Ritmul din 2025 arată că piața poate instala peste 2 GW pe an; blocajele de racordare și garanțiile de origine decid dacă diferența de circa 500 MW față de pragul de 10.000 MW se închide rapid sau rămâne deschisă.
