Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE) susține că normele propuse de ANRE modifică fundamental Legea prosumatorului votată de Parlament și anunță că va cere suspendarea ordinului în contencios administrativ, potrivit Forbes România. Legea 160/2026 încape pe aproximativ jumătate de pagină, dar este detaliată în 61 de pagini de norme, aflate încă în consultare publică.
Ce poate și ce nu poate schimba o normă de aplicare
Miza juridică a disputei este ierarhia actelor. O lege adoptată de Parlament stabilește drepturile, iar o autoritate de reglementare le detaliază prin norme, fără să le poată restrânge. Președintele APCE, Dan Pîrșan, spune că o astfel de normă „nu are voie să schimbe voința legiuitorului”, iar proiectul ANRE ar face exact acest lucru.
Asociația precizează că documentul conține numeroase trimiteri între articole și introduce interpretări care ar dilua drepturile din lege. Pîrșan afirmă și că normele par scrise în avantajul furnizorilor, o apreciere care îi aparține și nu a fost confirmată independent.
Amenințarea cu instanța este condiționată. APCE spune că va cere suspendarea ordinului și modificarea lui dacă normele nu se schimbă după consultarea publică, deci nu există încă un dosar depus. Asociația vrea să ceară sprijinul Comisiei Europene și al parlamentarilor care au susținut legea.
Cum s-a ajuns la normele ANRE
Legea a ajuns la promulgare după ce Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate, iar președintele a semnat-o. Legea dă ANRE un termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare pentru actualizarea metodologiei, potrivit presei care a rezumat textul.
🗞️ Citește și Acestea
Decontarea lunară nu înseamnă însă că prosumatorul încasează automat, în fiecare lună, valoarea întregii energii injectate. Felul în care se facturează, se compensează și se regularizează trebuie detaliat de ANRE, adică exact în cele 61 de pagini criticate acum.
Drepturile pe care APCE le consideră diluate
Potrivit Forbes, între prevederile afectate se numără plata lunară a energiei livrate în rețea, folosirea surplusului pentru facturile la gaze și dreptul de a alege mecanismul de compensare. Legea a introdus decontarea lunară în locul termenului de doi ani, cel puțin pentru instalațiile mici, potrivit Economica.net.
APCE critică amânarea aplicării integrale a unor mecanisme până în 2027, deși legea produce deja efecte. Asociația avertizează că mecanismul de compensare cantitativă lunară ar putea fi interpretat favorabil furnizorilor, inclusiv la termenele de plată.
Pentru un prosumator obișnuit, diferența se vede în factură: dacă furnizorul stabilește termenul în care plătește sumele datorate, banii pentru energia injectată pot ajunge mai târziu decât ar presupune decontarea lunară din lege. De aceea termenele de plată sunt unul dintre cele mai sensibile puncte ale disputei.
Aceste drepturi sunt, în cuvintele asociației, „profund diluate” și birocratizate. Ele depind în mare parte de procedurile prin care furnizorii vor aplica legea în practică.
370.000 de prosumatori și 2,7 miliarde de euro investiți
APCE estimează că în România există aproximativ 370.000 de prosumatori, care au investit peste 2,7 miliarde de euro în sisteme de producție, unele cu baterii. Împărțită la numărul de prosumatori, suma înseamnă în medie circa 7.300 de euro pe instalație, cifră care ascunde diferențe mari între casele cu câțiva kW și firmele cu parcuri proprii.
Asociația invocă și rolul prosumatorilor în echilibrul sistemului, pe fondul deficitului de producție. După un apel al APCE, unii proprietari de baterii au injectat energie în rețea între orele 19:00 și 23:00, când producția solară scade, iar consumul rămâne ridicat.
Forbes nu include un punct de vedere al ANRE pe aceste acuzații, iar proiectul rămâne un document de consultare, nu o normă în vigoare. Tensiunea este că legea produce deja efecte, în timp ce normele propuse ar împinge aplicarea deplină a unor drepturi spre 2027.
