Repornirea reactorului 1 de la Cernavodă reduce riscul de întreruperi controlate în serile de vârf, dar nu aduce automat facturi mai mici, a explicat Ciprian Cherciu, potrivit Digi24. Unitatea de 700 MW a fost resincronizată la sistemul național după 101 zile de oprire, iar România importă în continuare electricitate în orele de seară.
Ce schimbă repornirea reactorului 1 și ce lasă neschimbat
Unitatea 1 s-a oprit în vară, când nivelul scăzut al Dunării a îngreunat răcirea reactorului, iar Unitatea 2 a urmat după câteva zile. Reconectarea primei unități a durat 101 zile, potrivit Euronews România.
Un reactor acoperă circa 10% din consumul țării, a precizat Cherciu. Tocmai de aceea efectul se vede întâi în siguranța alimentării, nu în prețul de pe factură.
„Aș spune că s-a redus șansa să avem întreruperi controlate ale furnizării”, a spus Cherciu, citat de Digi24.
Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a explicat că reconectarea era necesară pentru siguranța și stabilitatea sistemului energetic. Unitatea 2 depinde însă de o creștere susținută a nivelului Dunării, potrivit puterea.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Întreruperile controlate sunt limitări temporare de consum, dispuse de operatorul de sistem atunci când producția și importul nu acoperă cererea. Ele apar în orele de vârf, iar scenariul preocupa autoritățile exact pentru că România intră într-o perioadă de electrificare accelerată, cu deficit de producție în serile de consum ridicat.
Importul de seară și marja de 500 MW
La momentul declarațiilor, România importa încă aproximativ 2.000 MW. În toamnă, cu ambele reactoare oprite, importul a urcat la 3.400-3.500 MW, față de un maxim teoretic de circa 4.000 MW, cifre confirmate și de oficialii Ministerului Energiei.
Diferența dintre cele două valori arată de ce situația a fost tensionată. Marja rămasă era de doar aproximativ 500 MW, în timp ce cele două unități de la Cernavodă produc împreună 1.400 MW, adică de aproape trei ori mai mult.
În vară, vârfurile de seară se situau între 2.800 și 3.000 MW. Bulgaria a rămas principalul furnizor în orele fără soare, când producția fotovoltaică dispare și consumul crește.
Cherciu a descris situația ca pe un deficit structural al României, accentuat de electrificarea consumului. Repornirea unui reactor nu elimină deficitul, ci doar îl face mai ușor de acoperit.
De ce prețul din PZU nu depinde de un singur reactor
Ministerul Energiei a explicat că repornirea nu reduce automat prețurile, pentru că ele sunt aliniate la nivel regional pe piața pentru ziua următoare, potrivit Wall-Street.ro. Energia produsă la Cernavodă se vinde la prețul stabilit de piața regională, nu la un tarif propriu.
Mecanismul este simplu. Prețul orar se formează la nivelul ultimei surse necesare pentru acoperirea cererii, iar seara aceasta este, de regulă, o centrală pe gaze sau un import, nu un reactor care funcționează continuu, cu cost mic. De aceea un reactor în plus schimbă cantitatea disponibilă, dar nu mută prețul în mod direct.
Pentru consumatorii casnici, factura mai depinde de contractul cu furnizorul și de cât din energie a fost cumpărată în avans. Chiar și așa, estimările preluate de minister de la AEI vorbeau despre facturi mai mari cu până la 20% față de anul trecut, potrivit spotmedia.ro.
Mai există un factor extern. O unitate a centralei nucleare de la Kozloduy, din Bulgaria, se află în mentenanță până spre sfârșitul toamnei, potrivit Balkan Green Energy News, ceea ce reduce oferta regională exact în orele de seară.
Ce a câștigat România și ce așteaptă încă de la Dunăre
Cea mai clară schimbare este una de siguranță: importul de vârf are din nou loc de manevră față de plafonul de 4.000 MW. Factura rămâne legată de piața regională și de a doua unitate, care așteaptă în continuare ca Dunărea să crească.
