Riscul de criză energetică din sistemul românesc vine dintr-un deficit de producție în orele de vârf de seară, potrivit Goldring, care a rezumat motivele pentru care Guvernul a abilitat Transelectrica să aplice măsuri de siguranță. Consumul poate urca la 8.000 MW, hidro și fotovoltaicul produc sub așteptări, importurile sunt limitate de o criză regională, iar reactoarele de la Cernavodă rămân oprite.
Bilanțul serii: 8.000 MW cerere, doar 1.200 MW din cărbune
Estimarea de consum de până la 8.000 MW se referă la vârful de seară și ține cont de scăderea temperaturilor. Cifra este o putere instantanee, exprimată în MW, nu o cantitate de energie, deci arată cât trebuie acoperit simultan, nu cât se consumă pe zi.
Pe partea de ofertă, grupurile pe cărbune pot funcționa la maximum 1.200 MW, din cauza rezervelor limitate de combustibil. Producția eoliană este estimată între 600 și 2.500 MW, cu un maxim de circa 1.000 MW în primele zece zile ale intervalului analizat.
Aportul fotovoltaic este redus de nebulozitate și de scurtarea perioadei de radiație solară, iar cel hidro de deficitul de precipitații. Problema este una de producție dispecerizabilă, adică a capacităților pe care operatorul le poate porni la comandă, spre deosebire de vânt și soare, care depind de vreme.
Adunate, cărbunele la maximum și vântul la nivelul de 1.000 MW dau 2.200 MW din cei 8.000 MW estimați. Diferența revine altor surse, precum hidro, gazele și importul, pentru care sursa citată nu oferă cifre.
🗞️ Citește și Acestea
Pentru comparație, în vară, Transelectrica a măsurat într-o seară un vârf de puțin peste 6.700 MW, iar în seara precedentă cu 300 MW mai mult, potrivit Curs de Guvernare. Estimarea de până la 8.000 MW depășește cu circa 1.000 MW acel nivel, dar este o valoare maximă estimată, nu una măsurată.
Dunărea și Cernavodă: de la 1.450 la 1.200 m³/s
La Baziaș, debitul Dunării era estimat la aproximativ 1.450 m³/s înainte de adoptarea hotărârii și la 1.185-1.200 m³/s în perioada de aplicare a măsurilor. Prognozele hidrologice nu oferă o perspectivă sigură pentru repornirea măcar a unei unități de la Cernavodă.
Motivarea Guvernului indică un risc critic într-o fereastră de o săptămână, la mijlocul lunii de referință, când cota apei la aspirația pompelor de răcire ar putea atinge -262 cm. Un raport al Comitetului interministerial Bala, redat de Spotmedia, arată că nivelul a coborât de la -214 cm, în vară, la -257 cm, adică la 5 cm de acea valoare, deși cifrele provin din documente și momente diferite.
Cele două reactoare au fost oprite pe rând în timpul verii, pentru prima dată simultan de când România operează două unități. Nuclearelectrica a anunțat că va comunica momentul reconectării, dar nu a prezentat, potrivit Wall-Street.ro, detalii despre soluții, investiții sau termene.
Importurile și grupul de la Paks: de ce vecinii nu închid diferența
În lipsa Cernavodei, deficitul de seară a fost acoperit în timpul verii din importuri de aproximativ 2.000-2.500 MW, a declarat premierul de la acea vreme, potrivit Economedia. Importurile nu sunt însă nelimitate, iar motivarea Guvernului vorbește explicit despre limitarea lor din cauza unei crize regionale de energie.
În cele două luni dinaintea hotărârii, între 70% și 75% din importurile comerciale ale României au trecut prin mecanismele de cuplare a piețelor, cu fluxuri dinspre zonele cu prețuri mai mici spre cele deficitare, potrivit Goldring. Spațiul de manevră se îngustează și din cauza unui grup de la centrala nucleară de la Paks, din Ungaria, programat să fie retras temporar din exploatare, ceea ce reduce producția cu aproximativ 500 MW.
Fiecare dintre aceste piese, hidro, fotovoltaic, import și Cernavodă, depinde de vreme sau de nivelul Dunării, iar hotărârea Guvernului nu poate schimba niciuna dintre ele: stabilește doar ordinea în care sistemul renunță la export și, în ultimă instanță, la o parte din consum.
