Ministerul Mediului propune 400 de milioane de lei pentru un program național de stocare cu baterii, prevăzut în proiectul bugetului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pe 2026, aflat în consultare publică, potrivit Economedia. Suma răspunde creșterii numărului de prosumatori și presiunii asupra rețelelor de distribuție, a explicat ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu.
Locul bateriilor în bugetul AFM.
Proiectul de hotărâre privind bugetul AFM, lansat în consultare publică, cuprinde mai multe linii de finanțare anunțate de ministră, arată Capital. Cea mai mare este cea pentru apă și canalizare, de 1,5 miliarde de lei, urmată de iluminatul public, cu 700 de milioane de lei.
Programul de baterii vine pe locul trei, cu 400 de milioane de lei, înaintea programului Rabla 2026 pentru persoane fizice, cu 300 de milioane de lei, și a împăduririlor, cu 250 de milioane de lei. Însumate, cele cinci linii anunțate public totalizează 3,15 miliarde de lei, iar bateriile reprezintă aproximativ 13% din acest total, un calcul propriu.
Rabla 2026 pune accent pe mașinile produse și asamblate în Europa, iar fondurile pentru împăduriri vizează reconversia terenurilor neproductive și reducerea riscului de deșertificare. Cifra de 3,15 miliarde de lei nu include alte posibile cheltuieli ale AFM, care nu au fost comunicate în sursele consultate.
De ce a mutat ministerul accentul pe stocare.
Buzoianu a spus, într-o postare pe Facebook citată de Forbes, că ministerul pune „un accent mai mare pe soluțiile de stocare” în 2026. Ea a legat decizia de creșterea numărului de prosumatori și de presiunea asupra rețelei naționale de distribuție.
🗞️ Citește și Acestea
Economedia explică logica măsurii: bateriile permit gospodăriilor și firmelor să păstreze o parte din energia solară produsă, în loc să o livreze integral în rețea. Acest lucru ajută pe cei care vor să-și mărească autoconsumul.
România exportă energie solară ieftină în timpul zilei și importă energie scumpă seara, pentru că nu are suficientă capacitate de stocare ca să păstreze surplusul de la prânz. O analiză anterioară a Economedia arăta că prețurile de pe OPCOM pot scădea la zero sau chiar sub zero atunci când producția eoliană și solară este ridicată, iar deficitul de seară este acoperit din import sau din centrale pe gaze și cărbune.
Ce arată proporțiile din buget.
Bateriile primesc cu o treime mai mult decât Rabla 2026, adică 400 față de 300 de milioane de lei, și de aproape patru ori mai puțin decât apa și canalizarea, cu 1,5 miliarde de lei, un calcul propriu. Ordinea liniilor arată că stocarea intră printre priorități, dar rămâne mult sub investițiile clasice de infrastructură.
Cifrele sunt cele din proiectul supus consultării, deci pot fi modificate înainte de adoptarea hotărârii de Guvern, așa că suma de 400 de milioane de lei trebuie citită ca propunere, nu ca alocare definitivă.
Ce nu se știe încă despre program.
Sursele consultate nu precizează cine poate accesa finanțarea, nu indică un calendar de lansare și nu prezintă sume maxime per beneficiar. Forbes notează doar că stocarea este utilă în special gospodăriilor și companiilor cu panouri fotovoltaice care vor să-și crească autoconsumul.
După aprobarea bugetului, urmează elaborarea ghidurilor de finanțare, care vor stabili beneficiarii eligibili, condițiile de acces, valorile finanțate și tipurile de echipamente care pot fi decontate, potrivit Economedia.
Proiectul de buget a fost lansat în consultare după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, iar ministra apare în surse cu funcția interimară. Sursele nu precizează termenul consultării publice și nici data la care bugetul ar putea fi aprobat.
Până la ghidul de finanțare, cifra de 400 de milioane de lei rămâne singurul element ferm al programului: nu se cunosc încă beneficiarii, plafonul per proiect sau calendarul.
