Centrala pe gaze de la Mintia a început să livreze primii MWh în Sistemul Energetic Național, într-un moment în care producția hidro este redusă, iar unitățile de la Cernavodă sunt oprite, arată Economedia. Prima turbină funcționează încă în regim de probe, la o putere brută de 135 MW, iar calendarul Transelectrica prevede peste 1.000 MW integrați până la finalul anului.
Ce arată testele primei turbine de la Mintia
Transelectrica a anunțat sincronizarea turbinei cu gaz 1 (TG1) la sistemul național. În prima zi de testare turbina a fost conectată în două intervale, iar în al doilea a atins o putere brută maximă de 135 MW la bornele generatorului, potrivit Spotmedia.
Următoarele trei săptămâni de teste se desfășoară în intervalele de seară, astfel încât producția planificată să intre în sistem la vârful de consum. Operatorul de transport leagă această alegere de condițiile dificile din ultimele luni, inclusiv de indisponibilitatea capacității de la Cernavodă.
Fiecare dintre cele două turbine pe gaz are 575 MW, iar testele pentru a doua sunt estimate la mijlocul ultimei luni a anului. Două turbine însumează deci 1.150 MW, dar a doua ajunge în sistem abia spre final, tot în regim de probe.
Calendarul a alunecat față de anunțurile anterioare. Racordarea primei turbine fusese anunțată de Transelectrica pentru mijlocul lui mai, în timp ce primele teste cu livrare în sistem au avut loc abia în toamnă.
🗞️ Citește și Acestea
Cernavodă oprită și hidro redus: de ce contează Mintia
Oprirea unităților de la Cernavodă, provocată de debitul Dunării care nu mai asigură răcirea reactoarelor, a eliminat principala componentă de bandă a sistemului, notează Economedia. Producția Hidroelectrica rămâne scăzută, din cauza debitelor reduse de pe Dunăre și de pe râurile interioare.
Raportul Hidroelectrica arată că reactoarele 1 și 2 ale Nuclearelectrica, cu o putere instalată totală de 1.300 MW, sunt indisponibile din vară, iar prețurile angro au rămas ridicate și volatile. În această configurație, sarcina acoperirii consumului a căzut, în evaluarea Economedia, în mod disproporționat pe sursele eoliene și fotovoltaice.
Aceste surse sunt variabile: seara producția fotovoltaică scade, de regulă, la zero, cea eoliană coboară spre valori apropiate de zero, iar cererea atinge maximul zilnic. Exact în acest interval programează Transelectrica testele de la Mintia.
Ce poate face o centrală cu ciclu combinat la vârful de seară
Spre deosebire de grupurile vechi pe cărbune, tehnologia pe gaze cu ciclu combinat permite creșterea și scăderea rapidă a puterii. Economedia o descrie drept sursă predictibilă, capabilă să funcționeze atât în bandă, cât și în dispecerizare rapidă.
La amiază, când solarul și eolianul acoperă o parte importantă din consum, prețul de pe piața pentru ziua următoare (PZU) scade semnificativ. Sursele termo clasice ies atunci din marja de rentabilitate, iar o parte din energia verde pleacă la export la prețuri mici, în timp ce seara România importă la prețuri mari, notează publicația.
Mintia va trebui să opereze în această dinamică. În orele cu producție regenerabilă ridicată, centrala va reduce sarcina sau își va vinde energia pe piețele la termen, iar după retragerea soarelui devine resursa care evită deficitul și menține frecvența rețelei.
Stocarea, consumul de gaze și proiectul de la Iernut
Economedia estimează că România are circa 2.000 MW instalați în baterii, față de cel puțin 3.500 MW necesari, în condițiile în care există 3.100 MW în eolian și circa 5.000 MW dispecerizabili în fotovoltaic. Este o evaluare a publicației, nu o cifră oficială, iar stocarea intră în funcțiune, în aceeași apreciere, prea lent.
Impactul asupra prețurilor nu este cuantificat în sursele consultate. Economedia îl condiționează de producția regenerabilă, de costul gazelor și de capacitatea sistemului de a stoca excedentul, dar apreciază că urcarea la 1.000 MW ar trebui să stabilizeze soldul comercial și să reducă volatilitatea de pe piețele de echilibrare.
La capacitatea finală de circa 1.700 MW, centrala ar consuma anual aproximativ 2,5 miliarde de metri cubi de gaze, potrivit estimărilor citate de Capital.ro, ceea ce ar face-o cel mai mare consumator de gaze din România. Investiția grupului Mass Global este de circa 1,4 miliarde de euro, iar contractul de racordare citat de Profit.ro prevede 1.677 MW la jumătatea lui 2027.
Iernut, centrala Petrom de 430 MW, ar trebui să intre în exploatare până la finalul anului, însă proiectul a avut mai multe termene asumate și o întârziere de cinci ani, notează Economedia.
Cifrele arată, deocamdată, o acoperire parțială: două turbine de câte 575 MW însumează 1.150 MW, sub cei 1.300 MW instalați la reactoarele oprite de la Cernavodă. Comparația privește doar capacitatea instalată, iar energia livrată efectiv va depinde de regimul în care Mintia va fi chemată să funcționeze pe piață.
