Ioan Iordache, director executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului din România și membru al Asociației Energia Inteligentă (AEI), spune că institutele de cercetare produc articole științifice, dar prea puține tehnologii pentru industrie. Fără proiecte concrete, tranziția energetică rămâne la nivel de declarații, a afirmat el la primul forum despre gaze verzi, potrivit Financial Intelligence. Mesajul vizează dezvoltarea proiectelor de hidrogen verde în România.
Cercetare evaluată după reviste, nu după aplicații industriale
Iordache a spus că institutele sunt evaluate mai ales după publicații în reviste cu factor de impact, iar cercetătorii sunt chemați ultimii la discuțiile despre proiecte energetice. El a vorbit despre cele 41 de institute finanțate de Ministerul Educației și Cercetării, care ar produce mai ales articole științifice.
Transferul tehnologic funcționează doar dacă cercetătorii și firmele lucrează împreună, a argumentat el. Ministerul ar trebui să fie un arbitru care leagă institutele de companii precum OMV, Siemens sau Rompetrol, nu un finanțator direct.
Iordache a lucrat în institute de cercetare din Râmnicu Vâlcea și Craiova, iar între 2022 și 2026 a prezidat Grupul Reprezentanților Statelor din Clean Hydrogen Partnership, parteneriatul european public-privat pentru cercetare în hidrogen.
Despre legislație, el a spus că există deja, inclusiv un cod al hidrogenului și prescripții tehnice, dar aplicarea rămâne slabă. Printre actele în vigoare se numără Legea 237/2023, care stabilește reguli pentru hidrogenul regenerabil în industrie și transport, inclusiv cote obligatorii.
30HyGrid și Ro-HydroHub: un test de rețea și un centru în dotare
Delgaz Grid, compania de distribuție a grupului E.ON, a finalizat pilotul 30HyGrid, în care a testat un amestec de gaze naturale cu 30% hidrogen în centrale termice, aragaze și echipamente industriale, relatează Ziarul Financiar. În laboratorul de la Mediaș, aparatele casnice au fost încercate cu până la 35% hidrogen, iar echipamente de 100 kW până la 1.120 kW au funcționat în condiții reale mai întâi cu 23%, apoi cu 30% hidrogen. Compania nu a raportat riscuri tehnice relevante.
Urmează BlendUp30, cu amestec de 30% pe termen mediu, BioMethanMix, pentru biometan injectat în rețea, și HyGrid100, cu hidrogen 100% în rețea și în aparate. Iordache a evocat proiectul-pilot E.ON și Delgaz Grid, care a dus hidrogenul în locuințe. Delgaz Grid este și organizatorul forumului la care a vorbit.
Pe partea de cercetare, Ro-HydroHub este proiectul de aproape 140 de milioane de euro prin care ICSI Râmnicu Vâlcea, Universitatea Politehnica București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și nouă companii private construiesc un centru pentru producția, stocarea și utilizarea hidrogenului, cu transfer tehnologic către firme. Licitațiile publicate în 2026 de ICSI în registrul european TED vizează calculatoare, aparate de măsură și alte echipamente pentru proiect, ceea ce sugerează o etapă încă de dotare.
Strategia pentru 2030 și cele cinci văi ale hidrogenului
Strategia Națională a Hidrogenului 2025-2030 prevede aproape 153.000 de tone de hidrogen regenerabil pe an până în 2030 și peste 2.100 MW de electrolizoare, alimentate de 4.200 MW de capacități solare și eoliene dedicate. Documentul propune cinci văi ale hidrogenului: București-Ploiești-Pitești, Constanța-Medgidia, Cluj-Târgu Mureș, Galați-Brăila-Tulcea și Craiova-Slatina.
Iordache cere ca astfel de proiecte să urmeze potențialul fiecărei zone, nu o distribuție uniformă pe regiuni. La adoptarea strategiei, el a descris-o drept prea generală și prea optimistă, dar capabilă să devină un avantaj dacă vine cu reguli clare și scheme de sprijin. Consiliul Economic și Social a considerat, în avizul pe proiectul de hotărâre, că țintele pentru transportul rutier cu hidrogen par excesiv de optimiste.
Despre documentele strategice, Iordache a rezumat poziția într-o frază: „până nu pui primul șurub, nu înseamnă dezvoltare”. Banca Hidrogenului este de fapt un mecanism de finanțare, nu o bancă, a explicat el. La prima sa licitație, Comisia Europeană a acordat circa 720 de milioane de euro pentru șapte proiecte de hidrogen verde, niciunul din România.
Ministerul nu a răspuns, iar exemplele din cercetare rămân istorice
Ministerul Educației și Cercetării nu a comunicat, în sursele consultate, un punct de vedere asupra declarațiilor lui Iordache. În 2026, ministrul de resort a spus la un summit despre inovare că ministerul lucrează la un proiect de lege pentru digitalizarea cercetării, transferul tehnologic și inovare (detalii la Agerpres).
În intervenția lui Iordache, exemplele pozitive vin din zona corporativă, iar cele din cercetare sunt istorice: fabrica de apă grea de la Vâlcea și validarea instalațiilor de mare putere la Craiova. Nu apar tehnologii românești transferate recent în industrie.
Pilotul 30HyGrid a testat echipamente existente în teren, iar Ro-HydroHub își dotează încă laboratoarele.

