Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că investitorii care instalează baterii autonome vor putea primi granturi de până la 69.000 de euro pentru fiecare MWh de stocare, în urma aprobării schemei de către Comisia Europeană, potrivit Antena 3. Sprijinul este nerambursabil, vine din Fondul pentru Modernizare, are un plafon de 15 milioane de euro pe proiect și face parte dintr-un buget de 150 de milioane de euro.
Ce a aprobat Comisia și ce a anunțat ministrul
Ministrul a făcut anunțul pe Facebook, după ce Comisia Europeană a aprobat schema notificată de România. Este prima schemă românească notificată în cadrul CISAF, iar beneficiarii sunt selectați printr-o procedură competitivă, potrivit Digi24.
Banii vizează cel puțin 2.174 MWh de baterii autonome, iar investițiile trebuie finalizate până la finalul anului 2030.
De ce leagă Ivan stocarea de facturile mai mici
Raționamentul ministrului pornește de la un decalaj între momentul producției și cel al consumului: energia obținută ziua este adesea vândută ieftin, în timp ce seara trebuie importată la prețuri mai mari. Stocarea ar reduce dezechilibrele din sistem, ar integra mai bine producția prosumatorilor și a surselor regenerabile și ar ajuta la controlul prețurilor.
El a rezumat miza spunând că stocarea este „cheia pentru un sistem energetic stabil” și pentru facturi mai mici pentru români. Efectul asupra facturilor rămâne însă o afirmație a ministrului, pe care sursele consultate nu o cuantifică.
🗞️ Citește și Acestea
Ce acoperă, în cifre, plafoanele de 69.000 și 15 milioane de euro
Cele două limite funcționează împreună: ajutorul poate acoperi până la 100% din costurile eligibile, dar nu mai mult de 69.000 de euro pe MWh instalat. Dacă un MWh costă mai mult decât plafonul, diferența rămâne în sarcina investitorului, potrivit Economica.net.
Calculul redacției, pe baza cifrelor anunțate: un proiect care ar primi plafonul de 15 milioane de euro, la tariful maxim de 69.000 de euro pe MWh, ar corespunde unei baterii de circa 217 MWh. Împărțit la 15 milioane pe proiect, bugetul de 150 de milioane ar acoperi cel mult zece proiecte de dimensiune maximă.
La raportul minim de 2 la 1 dintre MWh și MW cerut de schemă, o baterie de 217 MWh ar avea cel mult aproximativ 108 MW de putere. Estimarea citată de Economica.net din E-NERGIA.ro, de aproximativ zece beneficiari, este compatibilă cu această ordine de mărime.
Cu cât ofertele cer mai puțin pe MWh, cu atât aceeași sumă poate finanța mai multă capacitate, iar numărul de proiecte poate depăși zece. Plafonul de 15 milioane de euro limitează însă cât poate primi un singur investitor, indiferent de cât de mare ar fi bateria.
Cine poate cere finanțarea și cum se câștigă
Pot accesa banii companiile înregistrate la Registrul Comerțului și active în producția de energie electrică, cu excepția celor aflate în dificultate. Proiectele trebuie să fie instalații noi, autonome, conectate la rețeaua de transport sau de distribuție, cu o putere de cel puțin 1 MW. Proiectele combinate cu surse regenerabile nu sunt eligibile, iar avizul tehnic de racordare nu se depune odată cu cererea, dar trebuie prezentat înainte de prima cerere de plată.
Criteriul de departajare este unul singur, ajutorul cerut pe MWh, iar oferta cea mai mică primește punctajul maxim. Un investitor care cere mai puțin decât plafonul de 69.000 de euro are, în acest sistem, un avantaj în clasament.
Ce a promis ministrul despre apelul de proiecte
Apelul de proiecte este anunțat pentru trimestrul II din 2026. Ivan a spus că „vom reveni cu toate detaliile privind lansarea apelului de proiecte”, potrivit Economica.net.
Singura estimare de calendar citată de aceeași publicație, potrivit căreia schema ar putea deveni operațională la începutul primăverii, este compatibilă cu lansarea apelului în trimestrul II. Sursele consultate nu precizează ce autoritate va administra competiția.
Plafonul de 69.000 de euro arată cât poate primi un investitor, nu cât va costa o baterie, iar diferența dintre cele două o vor stabili ofertele din competiție, nu postarea ministrului.
