Schema de 150 de milioane de euro pentru stocarea energiei în baterii a fost aprobată de Comisia Europeană în cadrul CISAF, cadrul european de ajutor de stat pentru industria curată, potrivit SolarQuarter. Detaliul care a produs confuzii într-un titlu este unitatea: plafonul de 69.000 de euro se raportează la MWh de energie stocată, nu la MW de putere, iar schema este prima notificată de România sub acest cadru.
Ce permite CISAF dincolo de baterii și ce a folosit România
Cadrul le permite statelor membre să sprijine, până la finalul anului 2030, mai multe categorii de investiții: energie regenerabilă și stocare, reduceri temporare ale prețului la electricitate pentru industria mare consumatoare, decarbonizarea industriei prin electrificare și hidrogen și producția de tehnologii curate. În ultima categorie intră bateriile, panourile solare, turbinele eoliene, pompele de căldură, electrolizoarele și captarea carbonului, potrivit SolarQuarter.
Schema românească folosește doar o parte din această paletă: granturi directe pentru baterii autonome noi, finanțate din Fondul pentru Modernizare și acordate prin competiție. Comisia a considerat-o necesară, adecvată și proporțională, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE.
Vicepreședinta executivă a Comisiei, Teresa Ribera, a subliniat că dezvoltarea stocării este esențială pentru integrarea la scară largă a energiei regenerabile, potrivit HotNews.
De ce contează diferența dintre MW și MWh
MW măsoară puterea unei baterii, adică ce poate livra la un moment dat, iar MWh măsoară energia pe care o poate stoca. Un titlu din Energynomics.ro a relatat plafonul de 69.000 de euro pe MW, deși textul aceluiași material și declarația ministrului Energiei, Bogdan Ivan, vorbesc despre MWh.
🗞️ Citește și Acestea
La raportul minim de 2 la 1 cerut de schemă, 69.000 de euro pe MWh înseamnă, în calcul propriu, 138.000 de euro pe MW. Citit greșit ca 69.000 de euro pe MW, sprijinul ar părea la jumătate pentru o baterie de două ore.
Ce arată avizele de racordare despre apetitul investitorilor
Interesul pentru baterii precedă schema. În primele luni din 2025, Transelectrica emisese avize tehnice de racordare pentru 1.148 MW de stocare, față de 490 MW pentru eolian și 622 MW pentru solar, potrivit ZF.
Un aviz este însă un pas incipient, nu o autorizare finală, iar cifrele privesc doar proiectele care se conectează la rețeaua Transelectrica. Schema de 2.174 MWh corespunde, la raportul minim de 2 la 1, la cel mult aproximativ 1.087 MW, deci ordinul de mărime este comparabil, dar nu identic: avizele privesc toate tipurile de proiecte de stocare, nu doar instalațiile autonome eligibile.
Ținta de 1.000 MW și ce a precedat schema
Ministerul Energiei anunța la începutul lui 2025 un apel de 150 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru baterii de stocare, cu o țintă declarată de cel puțin 1.000 MW de stocare în baterii în doi ani, potrivit Economedia. Ministrul amintea atunci un apel anterior, de aceeași valoare, pentru baterii montate în spatele contorului la parcuri solare și eoliene existente, plus 80 de milioane de euro în contracte de stocare din PNRR.
Comparația este a redacției: schema aprobată de Comisie ar corespunde, la raportul minim, la cel mult aproximativ 1.087 MW, adică ordinul de mărime al acelei ținte. Sursele consultate nu spun dacă apelul anunțat atunci este același cu schema notificată Comisiei, deci comparația rămâne orientativă.
Detaliile complete ale apelului din schema actuală urmează să fie publicate pe site-ul ministerului, potrivit G4Media.
Argumentul președintelui Consiliului Concurenței pentru stocare
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a argumentat că stocarea reduce prețurile de pe piața de echilibrare și dependența de importurile mai scumpe, potrivit Economica.net. Cele două efecte ar acționa împreună asupra prețului angro, cu impact direct pentru consumatorii casnici.
El a descris aprobarea drept o premieră care arată că autoritățile pot folosi rapid instrumentele europene disponibile. Materialul citat nu oferă însă cifre privind scăderea prețurilor sau a importurilor, deci efectul rămâne, deocamdată, un argument calitativ, fără un număr atașat.
