Unitatea 2 de la Cernavodă a intrat în procedura de repornire după aproape trei luni de oprire, potrivit Economica.net, care citează Ministerul Energiei. Nuclearelectrica a confirmat începerea manevrelor, cu sincronizarea la sistem estimată la o zi după începerea lor și puterea nominală la încă o zi. Reactorul fusese oprit din cauza debitului scăzut al Dunării, care nu mai asigura apa de răcire necesară.
Dunărea a pus condiția: câțiva centimetri în plus la priza de apă
Unitatea 2 a rămas oprită mai mult decât Unitatea 1 tocmai pentru că are nevoie de un nivel mai ridicat al apei. Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat, potrivit Economica.net, că nivelul măsurat local era de 2,08 metri, suficient pentru prima unitate, dar că pentru a doua apa trebuia să mai crească cu 10-15 centimetri.
El a adăugat că funcționarea Unității 1, prin cele trei pompe mari de răcire, influențează și nivelul la Unitatea 2. Decizia de repornire depindea de o nouă analiză a evoluției Dunării, au spus ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și directorul centralei.
Compania formulase condiția în termeni simpli: „pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării”, a transmis Nuclearelectrica. Condiția a fost îndeplinită: comunicatul de presă al Nuclearelectrica spune că manevrele au început după atingerea nivelului de apă necesar pentru o repornire în condiții de siguranță.
Comunicatul nu indică însă valoarea nivelului atins, așa că din sursa primară nu se poate verifica dacă s-au adunat cei 10-15 centimetri de care vorbea directorul centralei.
🗞️ Citește și Acestea
Cifra hidrologică arată cât de strânsă a fost marja. La pornirea Unității 1, debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, era de 1.700 m³/s, în creștere, dar sub media multianuală pentru această perioadă a anului, de 4.700 m³/s. Altfel spus, fluviul avea puțin peste o treime din debitul obișnuit.
Cât pot livra, de fapt, cele două unități în sistem
Cele două reactoare au împreună 1.400 MW putere instalată și asigură, în mod normal, circa 20% din producția de electricitate a României, potrivit Economedia. Puterea instalată nu coincide însă cu ce ajunge în rețea: calendarul de sistem relatat de Gazeta de Sud indică pentru Unitatea 1 o livrare de 620 MW la putere maximă, nu 700 MW.
Cifrele din sistem, într-un moment de dimineață din timpul repornirii, arată cât de mult lipsea nuclearul. Producția totală era de 5.863 MW, față de un consum de 7.098 MW, iar energia nucleară, cu o singură unitate în rețea, furniza 519 MW, adică 8,83% din mix, potrivit Economica.net.
Diferența dintre consum și producția internă, de aproximativ 1.200 MW, este calculul nostru pe baza acestor cifre. Sursele citate nu spun cum a fost acoperită.
O citire ulterioară a datelor Transelectrica, relatată de Agerpres, arată un tablou diferit: producție de 5.877 MW, consum de 6.222 MW și nuclear la 502 MW, adică 8,54% din mix. Diferența dintre consum și producție s-a redus la circa 345 MW (calculul nostru): producția a rămas aproape aceeași, iar consumul a scăzut cu aproape 900 MW.
Revenirea celui de-al doilea reactor nu înseamnă automat electricitate mai ieftină. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a precizat, potrivit Wall-Street.ro, că repornirea unui reactor nu va duce automat la reducerea prețurilor.
Un an cu opriri repetate, de la avarii la secetă
Oprirea din vară a venit peste un an deja încărcat. Potrivit Economica.net, în prima jumătate a anului cele două unități adunaseră circa 1.800 de ore de nefuncționare, între opriri planificate și neplanificate.
Unitatea 1 a fost oprită programat pentru mentenanță în primăvară și reconectată la începutul verii. Peste trei săptămâni a fost oprită din nou, de data aceasta din cauza Dunării. Unitatea 2 fusese oprită trei săptămâni și jumătate în primăvară, după o avarie, apoi a funcționat până când nivelul fluviului a obligat la oprirea controlată.
Rezultatul a fost că, vreme de aproape trei luni, România nu a mai avut deloc aport nuclear. Unitatea 1 a revenit în sistem primul, iar a doua unitate urmează la câteva zile distanță.
Bala 2 și dragarea Dunării, pe agenda Guvernului
Oprirea simultană a celor două reactoare a readus în discuție vulnerabilitatea centralei la debite foarte mici. Premierul Luca Niculescu a spus că proiectul Bala 2 trebuie tratat ca prioritate de instituțiile statului, potrivit Economedia.
Investiția ar urma să permită direcționarea unui volum mai mare de apă spre centrală, pentru răcirea reactoarelor existente și a viitoarelor Unități 3 și 4. Premierul a cerut și ca lucrările de dragare să se desfășoare permanent.
Sursele nu indică un calendar sau o sumă pentru Bala 2, așa că proiectul rămâne, deocamdată, la stadiul de prioritate declarată.
Calendarul anunțat de Nuclearelectrica pentru Unitatea 2
Pornirea unui reactor CANDU nu înseamnă producție imediată. Procedura include verificări, manevre și o creștere controlată a puterii, iar resincronizarea la sistem vine după aceste etape.
Comunicatul Nuclearelectrica pune trei borne: începerea manevrelor, după atingerea nivelului de apă necesar, sincronizarea la sistem, estimată la o zi după aceea, și puterea nominală, la încă o zi.
Din momentul atingerii puterii nominale, centrala ar urma să funcționeze cu ambele unități, a anunțat directorul general Mihai Gioară, potrivit Agerpres, ceea ce ar acoperi aproximativ 20% din necesarul de energie al României. Economedia raporta aceeași cotă la producția de electricitate, o bază de calcul diferită.
Sincronizarea efectivă și puterea nominală rămân, deocamdată, estimări ale companiei, iar comunicatul nu indică valori în MW.
Istoricul recent cere prudență: în vara anului 2025, Unitatea 2 s-a deconectat de la rețea la scurt timp după o resincronizare, cu motivul „oprire accidentală în cursul pornirii”, potrivit Economica.net. Episodul nu arată că se va repeta, dar arată că o repornire nu garantează funcționare stabilă.
Nivelul apei a depășit pragul necesar repornirii, dar între sincronizare și puterea nominală rămâne intervalul în care, în vara anului 2025, aceeași unitate s-a deconectat.
