Aproximativ 50 de milioane de europeni nu își pot încălzi adecvat locuințele, a avertizat comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, în timp ce miniștrii din UE nu au convenit asupra măsurilor de protejare a consumatorilor, relatează Digi24. Criza energetică din UE este alimentată de prețuri ridicate la gaze și de depozite mai puțin pline decât anul trecut.
Ce a cerut Jørgensen statelor membre.
Comisarul a îndemnat guvernele să adopte măsuri țintite și temporare pentru gospodăriile vulnerabile, potrivit Eunews. El a admis că unele state ar putea fi tentate să subvenționeze direct combustibilii fosili și că, în anumite situații, asta poate fi necesar pentru protejarea celor mai expuși.
Pe termen lung, Comisia mizează pe ieșirea cât mai rapidă din combustibilii fosili, prin energie regenerabilă, eficiență și electrificare, inclusiv pompe de căldură și mașini electrice.
Bruxellesul nu anticipează penurii de petrol sau gaze. Riscul invocat este un șoc economic care ar face utilitățile de bază inaccesibile pentru o parte a populației.
Cele 13 state care cer eliminarea clauzei fiscale, între ele România.
Dezbaterea de la Luxemburg a pornit de la propunerea Comisiei, prezentată în vară, privind tarifele de rețea. Acestea reprezintă aproximativ un sfert din factura medie la electricitate a unei gospodării din UE. Textul ar încuraja contoarele inteligente și consumul în afara orelor de vârf, de pildă încărcarea mașinii electrice pe timpul nopții.
🗞️ Citește și Acestea
Disputa cea mai aprinsă privește o clauză fiscală, potrivit căreia acciza la electricitate nu ar trebui să depășească acciza la gazul natural. Potrivit Euronews, 13 state au cerut eliminarea ei: Germania, Italia, Malta, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Finlanda, România, Croația, Polonia, Letonia, Estonia și Ungaria.
Spania, Danemarca și Luxemburg au susținut clauza, dar cu flexibilitate. Franța a cerut ca măsura să fie legată de situații precum o criză a gazelor și să aibă o bază juridică sigură.
O clauză fiscală, două conflicte: temeiul juridic și independența autorităților.
Clauza nu este descrisă ca o taxă nouă pe gaz, cum sugerează formularea din unele relatări. Sursele consultate nu indică o rată concretă, ci o regulă de raport între cele două accize, menită să încurajeze încălzirea electrică.
Statele opozante spun că politica fiscală ține de revizuirea Directivei privind taxarea energiei, care cere unanimitate. Clauza din propunerea Comisiei ar urma să fie adoptată prin majoritate calificată.
Un al doilea front vizează tarifele de rețea. Comisia ar putea stabili reguli comune fără o nouă aprobare a statelor și a Parlamentului. Italia, Franța, Germania, Slovacia, Polonia, Spania și Finlanda spun că ar fi afectată independența autorităților naționale de reglementare.
Jørgensen a apărat propunerea, susținând că serviciile juridice ale Comisiei și ale Consiliului au considerat-o solidă. Poziția României nu este detaliată în sursele consultate.
Stocurile de gaze la 75% și un preț de aproape 100 de euro pe MWh.
Depozitele de gaze ale UE sunt pline în proporție de aproximativ 75%, față de circa 83% în aceeași perioadă a anului trecut. Diferențele dintre state sunt mari: în Germania nivelul este de circa 62%, în Țările de Jos de aproximativ 65%, iar în Italia depășește 90%.
Normele UE cer, în general, un nivel de 90% până la finalul ferestrei de umplere din toamnă, dar permit derogări în condiții dificile de piață. ACER arată că UE intră în iarnă cu stocuri sub media ultimilor nouă ani, deși cererea de gaze este cu aproximativ 20% mai mică decât înaintea crizei din 2022.
Prețul angro a depășit 97 de euro pe MWh, cel mai ridicat nivel din 2022. Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproape o cincime din GNL-ul mondial, a perturbat livrările din Qatar și din Emiratele Arabe Unite. Agenția Internațională pentru Energie estimează o scădere cu aproximativ 35 de miliarde de metri cubi în primăvara și la începutul verii, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Euronews estimează, pe baza contractelor la termen, un cost suplimentar de circa 600 de euro, sau aproximativ 715 euro cu TVA de 20%, pentru o locuință tipică încălzită cu gaz. Contractele cu preț fix, tarifele reglementate și ajutoarele guvernamentale pot întârzia sau atenua scumpirea.
38,6 miliarde de euro pentru ajutoare, față de investiții pe termen lung.
Statele UE au cheltuit 17,9 miliarde de euro în acest an pentru reduceri de taxe, vouchere, plafonări și ajutoare pentru industrie. Potrivit Comisiei, suma ar putea ajunge la 38,6 miliarde de euro dacă măsurile se mențin până la finalul anului.
Matteo Prina, de la Eurac Research, spune că sustenabilitatea fiscală depinde de amploarea și durata intervențiilor. Serviciul de Cercetare al Parlamentului European avertizează că ajutoarele imediate pot încetini tranziția energetică.
Noah Gordon, de la Consiliul European pentru Relații Externe, susține că „electrificarea și energia curată reprezintă singura cale către reziliență și securitatea aprovizionării”. Sursele regenerabile au acoperit aproximativ jumătate din producția de electricitate a UE în 2025, potrivit ACER.
Impactul gazului diferă de la o țară la alta. În Spania, datorită eolianului și solarului, gazul influențează prețul electricității doar în anumite intervale, în timp ce în Italia centralele pe gaz pun amprenta pe preț în mod semnificativ.
Consiliul a amânat măsurile suplimentare, iar președinția irlandeză urmărește un compromis pe tarifele de rețea în decembrie. Până atunci, avertismentul privind cei 50 de milioane de europeni rămâne fără un răspuns comun al statelor.
