Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a discutat cu ambasadorul SUA, Darryl Nirenberg, despre unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și despre reactoarele modulare mici de la Doicești, potrivit Agerpres. Întâlnirea a avut loc pe fondul opririi ambelor reactoare în funcțiune, cauzată de scăderea debitului Dunării, iar comunicatul nu cuprinde cifre, finanțare sau termene.
Ce spune comunicatul despre Cernavodă 3 și 4 și Doicești
Chisăliță a insistat pe găsirea unor soluții concrete pentru accelerarea proiectelor nucleare, inclusiv printr-un dialog mai bun între companiile implicate și prin continuarea cooperării cu partenerii americani.
Comunicatul comun reafirmă angajamentul față de Parteneriatul Strategic România-SUA, fără alte detalii. Nu apar sume, surse de finanțare sau termene de execuție, ceea ce limitează ce se poate afirma despre stadiul proiectelor.
Stadiul SMR Doicești a rămas disputat în dezbaterea politică. Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja plasa proiectul pe locul trei în programul nuclear strategic, după retehnologizarea Unității 1 și finalizarea Unităților 3 și 4, potrivit Digi24.
El spunea că nu văzuse studiul final de fezabilitate, dar presupunea că proiectul este viabil. Burduja descria tehnologia SMR drept nouă și mai scumpă decât cea a reactoarelor convenționale.
🗞️ Citește și Acestea
Ilie Bolojan, pe atunci premier interimar, a susținut că proiectul a consumat peste 240 de milioane de dolari fără rezultate concrete și că România ar putea rămâne cu „un teren și niște hârtii”. Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a respins critica, numind proiectul un obiectiv strategic, nu unul politic. Nuclearelectrica a răspuns că proiectul are potențial enorm și se încadrează în grafic și în buget.
Dunărea la minus 259 de centimetri a oprit ambele reactoare
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 la jumătatea lui august, după ce seceta a coborât nivelul Dunării și a îngreunat alimentarea cu apă de răcire. La începutul lui octombrie, nivelul fluviului la Cernavodă era de minus 259 cm, la doar 3 cm peste pragul operațional de minus 262 cm, potrivit Puterea.ro.
Nuclearelectrica a anunțat că ambele unități sunt menținute în oprire în siguranță și că siguranța nucleară nu este afectată. Apele Române au suplimentat debitul cu apă din acumularea Iezer, în condițiile în care fluxurile care intrau în România coborâseră sub 1.200 m³/s.
Centrala asigură în mod normal aproximativ 20% din producția de electricitate a României. Deficitul este acoperit din alte surse, inclusiv din import, iar presiunea este cea mai mare în orele de vârf, notează aceeași sursă.
Chisăliță a declarat că un reactor ar putea reporni în jurul datei de jumătate a lunii noiembrie, dacă debitul Dunării evoluează conform estimărilor. Data se poate decala cu 7-10 zile sau mai mult, iar ministrul a spus că „Orice modificare a acestor prognoze poate să însemne o decalare a timpului”, potrivit Euronews.
Newsweek România a relatat că măsurile hidrotehnice studiate din vară pentru mărirea apei la priza sistemului de răcire nu au dat rezultatul așteptat. Una dintre variantele discutate este deturnarea unei părți din apa Dunării spre brațul Bala.
Coridorul Vertical și investițiile americane în biomasă
Pe agenda întâlnirii a figurat și consolidarea Coridorului Vertical de gaze, descris în comunicat ca instrument de diversificare a surselor de aprovizionare și de creștere a securității energetice regionale.
Chisăliță și-a exprimat interesul pentru noi investiții energetice americane, inclusiv în biomasă, precum și pentru programe de formare și schimburi educaționale în domeniul tehnologiilor nucleare avansate. Punctele sunt formulate ca intenții, fără proiecte sau sume asociate.
Până acum, comunicatul oferă pentru unitățile 3 și 4 și pentru Doicești doar angajamente de cooperare. Singurul reper cu dată din sursele consultate este repornirea unui reactor existent, care depinde de debitul Dunării.
