Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat că autoritățile analizează prelungirea schemei care limitează prețul gazelor, iar plafonarea gazelor ar putea menține facturile aproape de nivelul actual în iarna următoare, potrivit Capital.ro. Declarația vine în contextul unor depozite cu peste 300 de milioane de metri cubi sub nivelul din 2025 și al unui gaz tranzacționat la cel mai ridicat preț de la finalul lui 2022.
Ce a spus Chisăliță despre prelungirea schemei
Ministrul a afirmat că „Avem în calcul prelungirea schemei la gaze”, în declarațiile redate de aceeași sursă. Măsura ar putea ține prețurile aproape de cele de acum și în iarna următoare.
Chisăliță a explicat că piața are nevoie de aproximativ 12 luni de pregătire înainte de liberalizarea completă. O eliminare rapidă a schemei ar putea produce dificultăți asemănătoare celor din electricitate, a avertizat el.
Schema în vigoare limitează prețul gazelor pentru clienții casnici la cel mult 0,31 lei/kWh, pentru intervalul aprilie 2026 până în martie 2027, potrivit ordonanței de urgență prezentate de Antena3 la momentul adoptării. Sursa nu precizează dacă suma include TVA.
Relatarea Capital.ro nu menționează durata prelungirii discutate, categoriile de consumatori acoperite sau costul pentru buget. În sursele consultate nu apare nici o poziție oficială a ANRE pe această idee.
🗞️ Citește și Acestea
Stocuri cu 312 milioane de metri cubi sub nivelul din 2025
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a spus că depozitele sunt umplute în proporție de aproximativ 88% și vor depăși 2,8 miliarde de metri cubi până la sfârșitul lui octombrie, potrivit Newsweek România. Cantitatea este cu circa 312 milioane de metri cubi mai mică decât în aceeași perioadă din 2025.
Sterian consideră că stocurile actuale sunt suficiente, dar a precizat că rezervele rămase la încheierea sezonului rece precedent au fost mai mari. Într-o iarnă geroasă, primele probleme ar apărea spre sfârșitul lui ianuarie și în februarie, când ar fi nevoie de importuri de câteva milioane de metri cubi, timp de câteva zile.
Pentru comparație, directorul Transgaz a amintit că Ungaria acoperă doar circa 10% din consum din producție proprie, dar are o capacitate de înmagazinare de aproximativ 5,7 miliarde de metri cubi. România are o capacitate de circa 3,2 miliarde, iar Sterian susține de aproximativ zece ani extinderea ei la 4-7 miliarde de metri cubi.
Prețul de bursă, față de plafonul de 0,31 lei/kWh
Gazul tranzacționat pe piața pentru ziua următoare de la Bursa Mărfurilor a ajuns la 477 lei/MWh, adică 0,477 lei/kWh, cel mai ridicat nivel de la finalul lui 2022, conform aceleiași relatări Newsweek România.
Cele două cifre nu se pot compara direct: plafonul este un preț final pentru casnici, iar cifra de bursă reprezintă prețul gazului într-o singură zi de tranzacționare, fără tarife și taxe.
Între sfârșitul lui februarie și începutul lui septembrie, prețurile de pe Bursa Română de Mărfuri au crescut cu 125%, potrivit datelor Transgaz citate de Economica.net. Creșterea a venit pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, al incertitudinii privind transportul prin Strâmtoarea Ormuz și al stocurilor reduse din Uniunea Europeană.
Date publicate de Spotmedia.ro în 2026 arată de ce contează decalajul. Gazul livrat la preț reglementat, de 110 lei/MWh pentru casnici și centralele de termoficare, scade de la circa 52 TWh în 2025 la circa 32 TWh în 2026.
Furnizorii trebuie să cumpere diferența, de aproximativ 20 TWh, de pe piața liberă, unde prețurile sunt de peste trei ori mai mari decât cel reglementat.
Ce spunea Chisăliță despre plafon înainte să devină ministru
Anterior, în calitate de președinte al asociației Energia Inteligentă, Chisăliță descria plafonarea drept un mecanism care distorsionează piața și favorizează marii furnizori, într-un comunicat redat de Capital.ro.
El susținea că plafonul ține locul concurenței reale și că, dacă ar continua, diferența față de costul gazului ar fi acoperită din fonduri publice. Relatarea recentă nu precizează cum ar fi finanțată o eventuală prelungire.
Pragul de 3.500 de lei pentru ajutoarele de energie
În paralel, Ministerul Energiei discută cu Ministerul Muncii schimbarea mecanismelor de ajutor și a pragurilor de venit. Ridicarea pragului la 3.500 de lei este în analiză, dar ministrul a numit-o scenariul maxim.
Majorarea voucherului de energie este de asemenea luată în calcul, fără o sumă stabilită. Măsurile concrete sunt așteptate până la finalul anului, posibil chiar în noiembrie.
Deocamdată, singurele repere publice sunt termenul din ordonanță, martie 2027, și cele 12 luni de pregătire pe care ministrul le consideră necesare pentru liberalizare. Durata prelungirii, categoriile acoperite și costul pentru buget rămân necomunicate.
