Stocurile de gaze din România erau umplute în proporție de 33,5%, adică 11,3 TWh, la data de referință din primăvară, sub media Uniunii Europene de 36,7%, potrivit unei analize Profit.ro. Doar în 2022 nivelul a fost mai mic pentru România, iar pentru UE cifra este cea mai scăzută din ultimii cinci ani, ceea ce pune presiune pe prețuri.
Gradul de umplere, an de an
Analiza compară nivelul stocurilor la aceeași dată de referință din primăvară, în cinci ani consecutivi, atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană:
- 2022: România 27,9% (9,16 TWh), UE 42,1% (463,3 TWh)
- 2023: România 52,7% (17,9 TWh), UE 65,1% (735,5 TWh)
- 2024: România 62,5% (21,2 TWh), UE 67,1% (760,7 TWh)
- 2025: România 39,2% (13,3 TWh), UE 44,9% (508,5 TWh)
- 2026: România 33,5% (11,3 TWh), UE 36,7% (411,9 TWh)
România se află cu 3,2 puncte procentuale sub media europeană. Procentele indică gradul de umplere, iar valorile în TWh sunt volumele de gaze aflate efectiv în depozite.
Față de 2022, singurul an mai slab pentru România, diferența este de circa 2,1 TWh în favoarea anului 2026. Între 2024 și 2026, România a pierdut aproape 9,9 TWh de gaze stocate, iar UE circa 348,8 TWh. Datele sunt luate la o singură dată de referință pe an și nu arată ritmul injecțiilor din timpul sezonului.
Cât de mare este golul față de 2024 și 2025
Față de nivelul din 2024, stocurile României sunt cu aproape 47% mai mici, iar cele ale UE cu aproape 46%. Față de 2025, scăderea este de circa 15% pentru România și de circa 19% pentru UE. Sunt calcule proprii, rotunjite, pe cifrele din analiză.
🗞️ Citește și Acestea
Cauzele invocate de analiză sunt tensiunile geopolitice, reducerea fluxurilor din Orientul Mijlociu și Rusia și nevoia de refacere a stocurilor. Companiile europene trebuie să cumpere volume suplimentare pentru a acoperi deficitul de stocare.
Ce prevede ordonanța pentru nivelul minim de stocare
Potrivit Europa Liberă, ordonanța privind prețurile la gaze pentru casnici prevede, pentru sezonul de injecție 2026, un stoc minim de cel puțin 90% din capacitatea totală de înmagazinare. Față de 33,5%, diferența este de 56,5 puncte procentuale.
Un calcul orientativ: dacă 11,3 TWh reprezintă 33,5%, capacitatea de înmagazinare este de circa 33,7 TWh, iar pragul de 90% înseamnă circa 30,4 TWh. Ar mai fi necesare, așadar, în jur de 19 TWh. Sursele consultate nu precizează capacitatea exactă și nici ce se întâmplă dacă pragul nu este atins.
Prețul spot și rolul producției interne
Prețul spot pe piața liberă a fost de circa 260 de lei/MWh la începutul perioadei de referință, față de 190 de lei/MWh în 2025 și 130 de lei/MWh în 2024. În 2022, maximul a fost de 450 de lei/MWh.
Nivelul actual este cu circa 70 de lei/MWh peste cel din 2025 și de două ori mai mare decât în 2024. Sunt prețuri angro, nu prețul facturat consumatorilor.
România este cel mai mare producător de gaze din UE, dar producția internă nu acoperă consumul, deci importurile rămân necesare. Proiectul Neptun Deep, cu primele gaze așteptate în 2027, ar putea transforma țara în exportator net.
Până acum, scumpirile au afectat mai ales consumatorii non-casnici. Analiza arată că în 2026 impactul poate ajunge și la consumatorii casnici și la sistemele centralizate de încălzire, pentru că volumele vândute la preț reglementat scad, iar furnizorii cumpără mai mult de pe piața liberă.
În sursele consultate nu apare o poziție oficială a Ministerului Energiei sau a operatorilor de depozite privind ritmul injecțiilor.
Cifra care contează pentru iarnă nu este nivelul de primăvară, ci cât de repede pot fi recuperate în jur de 19 TWh până la pragul de 90% din ordonanță, în condițiile unor prețuri spot duble față de cele din 2024.
