Prețul energiei electrice din România rămâne mai mare decât în Germania, deși țara produce o parte importantă din curent la costuri mici, mai ales în hidrocentrale, arată o analiză publicată de Spotmedia. Diferența se formează după ieșirea din centrală, prin tarife, taxe și contribuții, iar de la începutul lui 2026 tarifele de rețea cresc din nou.
Din 500 de lei, doar circa 200 acoperă energia consumată
Într-o factură de 500 de lei, aproximativ 200 de lei reprezintă energia consumată efectiv, iar restul sunt tarife și taxe stabilite de stat, potrivit analizei Asociației Energia Inteligentă, preluate de Spotmedia. În sumă intră tariful de transport, tariful de distribuție, accizele, certificatele verzi și contribuția pentru cogenerare.
Producția internă are costuri reduse, în special cea din cele 188 de hidrocentrale operate de Hidroelectrica. Factura finală se construiește însă din mai multe straturi, iar costul de producție este doar unul dintre ele.
Pentru cititor, mecanismul contează mai mult decât media: o parte din prețul plătit nu depinde de furnizor și nu poate fi negociată, în timp ce restul se schimbă de la o ofertă la alta.
PZU: 103 euro/MWh în România în 2024, față de 78 în Germania
Pe piața angro pentru ziua următoare (PZU), prețul mediu din 2024 a fost de 103 euro/MWh în România, 81,5 euro/MWh în Austria și 78 euro/MWh în Germania, conform analizei lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Pentru 2025, estimarea este de 110 euro/MWh în România, 95 euro/MWh în Austria și 90 euro/MWh în Germania.
🗞️ Citește și Acestea
Analiza leagă diferența de două cauze. Mulți furnizori au cumpărat mai mult de pe piața spot decât prin contracte pe termen lung, după perioada plafonărilor, iar limitările de interconectare dintre Europa Centrală și de Est și cea de Vest mențin prețurile estice mai ridicate.
Spotmedia subliniază că dovezile disponibile nu indică o blocare intenționată a interconectărilor. Congestia rămâne astfel o problemă de capacitate a rețelelor, nu o decizie luată undeva în lanțul pieței.
Distanța dintre România și Germania s-a păstrat în ambii ani, ceea ce o face mai greu de explicat prin episoade punctuale de preț. Pe seria prezentată, diferența este de circa 25 euro/MWh în 2024 și de aproximativ 20 euro/MWh în 2025, în estimarea expertului.
Tarifele de rețea din 2026: transport mai scump cu 10,3% în medie
De la începutul lui 2026, tariful de transport crește în medie cu aproximativ 10,3%, iar tarifele de distribuție urcă între 1,7% și 9,4%, în funcție de operator. Excepția este Distribuție Energie Oltenia, unde tariful scade cu circa 7,5%.
Efectul estimat asupra facturii este de aproximativ 3% în medie, a afirmat Chisăliță, potrivit Antena 3. Acesta spune că unii furnizori practică prețuri cu 20-30% sub media pieței.
Ofertele actuale de pe comparatorul ANRE pot fi cu 50-60% peste prețurile din perioada plafonării, iar unele sunt cu 200-300% peste acel nivel, arată Spotmedia. Consumatorii sunt sfătuiți să compare ofertele și să evite furnizorul universal, al cărui preț se schimbă lunar.
Pe termen lung, Chisăliță estimează că reducerea pierderilor din rețele, a costurilor și a fiscalității, împreună cu importul de capacitate în orele de vârf, ar putea scădea facturile cu 30% în 3-5 ani. Reducerea taxelor produce efect rapid, în timp ce investițiile în rețele, producție și stocare durează ani.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat conectarea României la o „autostradă de energie” către Europa Occidentală, cu finanțare europeană de până la circa 30 de miliarde de euro până în 2035. Guvernul leagă proiectul de scăderea prețurilor.
Puse una lângă alta, cifrele arată proporțiile: tarifele de rețea adaugă în medie circa 3% la factură, în timp ce diferențele dintre oferte se măsoară în zeci de procente. Pentru consumator, alegerea furnizorului cântărește deci mai mult decât scumpirea tarifelor reglementate din 2026.
