Reactorul 1 de la Cernavodă s-a oprit din nou, la doar trei zile după ce revenise în sistem, iar România a ajuns să importe peste 3.000 MW în unele momente, potrivit HotNews. Prețul energiei pe piața spot a urcat la 482 euro/MWh, la ora 14:00, printre cele mai mari din Europa, în timp ce estimările pentru facturile consumatorilor casnici pornesc de la aproximativ 20%.
Ce s-a întâmplat la Cernavodă după repornire.
Unitatea 1, de 700 MW, fusese oprită controlat în vară, din cauza debitului foarte scăzut al Dunării, și a revenit în sistem după peste 100 de zile, odată ce Nuclearelectrica a anunțat îndeplinirea condițiilor minime de pornire. La prânz funcționa la 520 MW, aproximativ trei sferturi din capacitate, iar câteva ore mai târziu s-a oprit complet, arată HotNews.
Nuclearelectrica a anunțat, într-o informare transmisă Bursei de Valori București, că deconectarea a fost cauzată de o defecțiune în partea clasică, nenucleară, a unității, fără impact asupra securității nucleare, a personalului sau a mediului. Cauza de fond urmează să fie detaliată într-un raport ulterior, iar directorul tehnic al centralei va fi înlocuit începând din decembrie 2026.
Surse din domeniu vorbesc despre niște injectoare defectate după o oprire prea lungă a reactorului, însă informarea companiei nu menționează acest detaliu. La momentul publicării articolului HotNews, Nuclearelectrica nu răspunsese cererii de a explica motivele schimbării directorului tehnic.
Unitatea 2 rămâne dependentă de nivelul Dunării.
Nuclearelectrica a explicat, la anunțul începerii pornirii Unității 1, că funcționarea acesteia consumă volume mari de apă pentru răcire și coboară nivelul din bazinul de aspirație. Prin urmare, Unitatea 2 poate fi repornită doar după o creștere susținută a nivelului Dunării, potrivit aceleiași surse.
🗞️ Citește și Acestea
Ministerul Energiei a transmis că echipele tehnice remediază defecțiunea și desfășoară în paralel lucrările necesare pornirii Unităților 1 și 2, iar HotNews notează că se fac teste pentru Unitatea 2. Un calendar clar pentru Unitatea 2 nu a fost însă comunicat.
Împreună, cele două unități asigură 20% din producția națională de electricitate, atunci când funcționează la capacitate maximă. Estimările din momentul incidentului indicau pentru Unitatea 1 o reconectare în câteva zile.
Importurile urcă la 3.100 MW, iar piața spot trece de 400 de euro.
Datele Transelectrica arată importuri de până la 3.100 MW în unele momente, după oprirea reactorului. La ora 9:40, consumul depășea 7.200 MW, producția era de 5.300 MW, iar diferența de 1.900 MW venea din import, adică aproximativ un sfert din necesar.
Un import de energie de aproximativ 30% din necesar; procentul diferă în funcție de intervalul orar ales. Hidrocentralele acopereau, cu 1.800 MW, o treime din producție, dar lacurile de acumulare sunt umplute sub 50%, iar rezervele sunt necesare pentru iarnă.
Directorul general al Hidroelectrica, Dan Plaveti, spusese înainte de oprirea reactorului: „Gestionăm rezervele cu multă prudență și disciplină”.
Pe piața pentru ziua următoare, prețul energiei electrice a crescut de la 388 euro/MWh la 482 euro/MWh, iar România este a doua cea mai scumpă piață spot din Europa, după Slovacia, unde un MWh costă 503 de euro. Darele indică niveluri apropiate în Bulgaria (477 euro/MWh), Ungaria (473 euro/MWh) și Lituania (451 euro/MWh).
Cum ajunge prețul de 482 euro/MWh în factura casnică.
Cifra se referă la energia cu livrare în ziua următoare, deci ar putea să nu reflecte încă integral o oprire survenită abia spre seară. Ea descrie o piață deja strânsă, după o perioadă lungă fără producție nucleară.
Pe piața spot se tranzacționează aproximativ o treime din consum, potrivit HotNews. Asociația Energia Inteligentă a explicat că majorările ajung la consumatori treptat, pe măsură ce aceștia își reînnoiesc contractele.
Plafonarea prețului la electricitate a încetat în iulie 2025, iar facturile urmează acum ofertele de piață, cu un mecanism separat de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Un oficial al Ministerului Energiei a confirmat că majorări de aproximativ 20% pot deveni realitate treptat, iar avertismente ale experților privind scumpiri de până la 50% până în primăvară.
Tarifele furnizorilor din București pornesc de la aproximativ 1,2 lei/kWh și pot ajunge la 2,6 lei/kWh, fără să precizeze dacă includ TVA și taxe. Pentru comparație, 482 euro/MWh înseamnă, la un curs de aproximativ 5,34 lei/euro, în jur de 2,57 lei/kWh doar pentru energia angro, fără tarife de rețea, taxe și TVA.
Cristian Bușoi, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, a avertizat că repornirea unui reactor nu aduce automat prețuri mai mici, fiindcă prețurile din PZU sunt aliniate la nivel regional și european, potrivit Wall-Street.ro.
Cele trei state vecine cu prețuri apropiate de 450 de euro/MWh arată că reactoarele sunt doar o parte a ecuației, în timp ce Unitatea 2 rămâne dependentă de un nivel al Dunării pe care nici centrala nu îl poate controla.
