Grupul grec HELLENiQ ENERGY a lansat oficial HELLENiQ Renewables România și a anunțat investiții de 1,3 miliarde de euro până în 2030, din care circa 400 de milioane de euro au fost deja cheltuite, potrivit Economedia. Planul vizează aproape 1 GW de proiecte regenerabile construite, în construcție sau planificate, iar ministrul Mediului, Natalia Intotero, a salutat anunțul într-o postare pe Facebook.
Cifrele planului: de la 211 MW în operare la aproape 1 GW
Portofoliul solar aflat deja în funcțiune însumează 211 MW, repartizați pe patru parcuri fotovoltaice, potrivit Energynomics. Cifra a crescut treptat: primele două parcuri, de 58 MW, fuseseră prezentate ca primele active operaționale ale companiei în România, iar o relatare anterioară vorbea despre 180 MW.
Cele patru parcuri provin dintr-un acord încheiat în 2023 cu Metlen, iar ultimele două, de 153 MW împreună, urmau să intre în funcțiune în cursul anului 2026, potrivit ZF. Aritmetica se potrivește: 58 MW plus 153 MW dau cei 211 MW anunțați acum.
Pe lângă solar, planul include un parc eolian de 96 MW în județul Galați, estimat pentru 2027, și un proiect eolian hibrid de 186 MW în județul Vaslui, planificat pentru 2029. Peste jumătate din producția estimată a proiectului de la Galați este deja contractată printr-un acord virtual de achiziție de energie cu Ahold Delhaize.
României îi revine aproximativ 60% din investițiile planificate ale grupului, potrivit Economedia, iar consumul anual de electricitate este de circa 50 TWh atât în România, cât și în Grecia, țara de origine a companiei.
🗞️ Citește și Acestea
Pentru stocare, ținta este de cel puțin 500 MW și 1.500 MWh de baterii până în 2030, potrivit Energynomics. Directorul general adjunct al grupului, George Alexopoulos, a spus că până în 2030 aproximativ 40% din capacitatea grupului se va afla în România.
Proiectele solare hibride au o fereastră de stocare de circa patru ore, iar cele eoliene de aproximativ două ore la fața locului. Alexopoulos a precizat că toate proiectele viitoare ale companiei vor fi hibride, iar România ar urma să dețină mai mult de jumătate din capacitatea combinată de generare regenerabilă și baterii a grupului.
Cei 211 MW solari acoperă, în producție anuală, consumul a peste 155.000 de gospodării, potrivit Energynomics. În interviul din vară, compania spunea totuși că ținta sunt clienții industriali și comerciali mari, nu consumatorii casnici, potrivit ZF.
Ce spune ministrul Mediului despre investiție.
Natalia Intotero a scris că a participat la lansarea oficială, alături de Andreas Shiamishis, directorul general al HELLENiQ ENERGY, și a descris investiția drept o veste bună pentru economie, pentru noi locuri de muncă și pentru independența energetică. Ca ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, ea susține investițiile care aduc dezvoltare economică, dar cu respect pentru natură și biodiversitate.
În postare, ministrul a mai spus că România are nevoie de mai multă energie produsă în țară și de soluții care să reducă costurile pentru cetățeni. Concluzia ei: „Avem nevoie de energie curată, de investiții responsabile”, alături de rezultate concrete pentru oameni.
Postarea nu menționează nicio facilitate, autorizație sau finanțare publică pentru proiectele companiei, iar din sursele consultate nu rezultă că partea guvernamentală ar fi anunțat vreo măsură concretă. Ministerul Energiei nu a comunicat, în aceleași surse, un punct de vedere despre plan.
Rețeaua și diferențele de cifre dintre prezentări
Reprezentanții companiei descriu autorizarea din România ca fiind mai previzibilă decât cea din Grecia, dar numesc întărirea rețelei drept un risc tehnic și financiar. Două proiecte fotovoltaice finalizate recent nu au putut injecta inițial la capacitatea instalată completă, cât timp lucrările de întărire a rețelei erau în curs, potrivit Energynomics.
Configurațiile hibride, cu baterii pe lângă parcurile solare și eoliene, au ajutat în unele cazuri la obținerea unor condiții de racordare mai favorabile.
Cifra de 1,3 miliarde de euro apare în relatarea Economedia și în postarea ministrului. Energynomics vorbește despre „peste 1 miliard”, iar într-un interviu din vară, Alexopoulos indica aproximativ 1 miliard de euro până în 2030, potrivit ZF. Diferențele par să țină de momentul și de formularea anunțurilor, dar sursele nu explică explicit ajustarea.
Distanța dintre cei 211 MW din operare și ținta de aproape 1 GW arată cât din plan rămâne de construit, iar sursele consultate indică rețeaua drept principalul risc pe drum.
