Reactorul 1 de la Cernavodă a fost repornit și cuplat la rețeaua națională în jurul orei 1 dimineața, potrivit datelor Transelectrica, iar centrala funcționează din nou cu ambele unități. Cernavodă este singura centrală nucleară a României, iar cele două reactoare CANDU însumează o capacitate instalată de circa 1.400 MW, aproximativ 20% din necesarul de consum al țării.
Singura centrală nucleară a țării, din nou cu două unități
Fiecare dintre cele două reactoare are în jur de 700 MW și acoperă separat aproximativ 10% din consumul național. Cu ambele în funcțiune, România revine la nivelul de producție nucleară pe care sistemul energetic se bazează în mod obișnuit.
Producția raportată după cuplarea la rețea este deocamdată sub pragul de 1.400 MW, pentru că Unitatea 1 urcă treptat în putere. Un reactor nu pornește direct la capacitate maximă, ci este adus în etape la puterea nominală.
De ce au stat oprite ambele reactoare în vară
Unitatea 1 a fost oprită controlat la sfârșitul verii, din cauza debitului foarte scăzut al Dunării, fluviul din care centrala își ia apa de răcire. Unitatea 2 a urmat-o după câteva săptămâni, iar centrala a rămas complet oprită, fără producție nucleară.
Era prima oprire din cauza secetei a unui reactor de la Cernavodă în aproape un sfert de secol. Oprirea a lăsat sistemul fără circa 20% din energia dispecerizabilă și a crescut dependența de importuri și de alte surse mai scumpe.
🗞️ Citește și Acestea
Repornirea care s-a încheiat cu o nouă oprire de trei zile
Prima încercare de revenire a Unității 1 nu a mers fără probleme. După resincronizare, reactorul a ajuns la putere nominală, dar a fost deconectat din nou la trei zile de la reconectare, din cauza unei defecțiuni la partea clasică a centralei, fără impact asupra securității nucleare, scrie Newsweek România.
Conducerea Nuclearelectrica a anunțat atunci că directorul tehnic al centralei va fi înlocuit, pe fondul întreruperilor neplanificate din acest an. Compania a precizat că va întocmi și un raport despre cauzele de profunzime ale defecțiunii.
Între timp, Unitatea 2 fusese reconectată la sistem, iar pentru Unitatea 1 s-a comunicat un calendar de remediere și de revenire, amânat o dată cu o zi.
Ce înseamnă 1.400 MW disponibili pentru sistem
Când ambele reactoare produc la nominal, Cernavodă este cea mai stabilă sursă de energie fără emisii din țară, fiindcă funcționează în bandă, indiferent de vreme. Spre deosebire de centralele solare sau eoliene, producția ei nu depinde de soare sau de vânt.
Pentru consumatori, revenirea ambelor unități reduce presiunea asupra sistemului, mai ales în orele de vârf, când România importă de obicei energie. Efectul asupra prețurilor depinde însă de cât timp rămân reactoarele în funcțiune și de nivelul Dunării în perioada următoare.
Pentru operatorii de rețea, o centrală cu două unități active înseamnă și mai puține reglaje de urgență. Cu un reactor oprit, restul sistemului trebuie să compenseze rapid golul de producție, uneori prin centrale pe gaze sau prin energie adusă din afară.
Ce rămâne de urmărit după repornire
Pe termen scurt, miza este ca Unitatea 1 să urce la puterea nominală fără o nouă oprire. După defecțiunea de la partea clasică a centralei și după mai bine de trei luni de producție nucleară întreruptă, stabilitatea celor două unități contează mai mult decât orice cifră de capacitate.
Pe termen mediu rămâne problema apei: aceeași secetă care a oprit centrala în vară poate reveni, iar un nivel scăzut al Dunării poate scoate din nou reactoarele din sistem. Centrala nu poate compensa singură un astfel de risc.
Deocamdată, vestea este că singura centrală nucleară a țării are din nou ambele reactoare pornite, iar restul depinde de cât timp rămân în funcțiune.
